LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023învățământului preuniversitar

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Titlul I Organizarea sistemului de învățământ preuniversitar

Capitolul I Dispoziții generale. Principii și valori

Articolul 1
(1) În România, învățământul preuniversitar constituie prioritate națională, este domeniu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităților naționale, în limba semnelor române și în limbi de circulație internațională.(2) Misiunea învățământului preuniversitar este aceea de asigurare a condițiilor și a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educației, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoțional, profesional, civic, cât și în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ și creativ la dezvoltarea societății, având sentimentul apartenenței naționale și europene.(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.(4) Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învățătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar și de conducere din întregul sistem de învățământ de stat, particular și confesional, al personalului didactic de îndrumare și control, precum și al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură și cadrul de desfășurare, în învățământul preuniversitar, a formelor de învățare pe tot parcursul vieții.

Articolul 2

Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
a) colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educaționale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educațional de către beneficiarul primar;
b) diversitatea – respectarea și valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilității și a empatiei, alături de întărirea și pozitivarea imaginii de sine individuale și colective;
c) excelența – atingerea celui mai înalt potențial în educația și formarea profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competența profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de îndrumare și control din învățământ;
d) echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea șanse egale de acces, de participare la educație și de atingere a potențialului său optim, asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
e) incluziunea – asigurarea accesului și participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora și în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
f) integritatea – asigurarea de repere valorice în educație: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;
g) profesionalismul – menținerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educațional pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar, cât și în formarea inițială și continuă a personalului din învățământul preuniversitar;
h) respectul – adoptarea unor atitudini și comportamente de relaționare adecvate și pozitive față de toate persoanele implicate în procesul educațional, față de instituții, mediul înconjurător și societate în ansamblu;
i) responsabilitatea – asumarea conștientă a îndatoririlor pentru comportamentul și acțiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicați în procesul educațional.

Articolul 3

Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:
a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul și participarea la educația de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării școlare;
b) principiul calității – în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale, europene și internaționale;
c) principiul relevanței – presupune o ofertă educațională realistă, actualizată și corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaștere, cu valorile socioculturale și cu cerințele pieței muncii;
d) principiul eficienței – în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării decizionale – presupune redistribuirea autorității decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
f) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;
g) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
h) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;
i) principiul asigurării echității și egalității de șanse – implică asigurarea condițiilor pentru accesul și participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/ barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării și personalizarea parcursurilor educaționale în funcție de nevoi specifice;
j) principiul transparenței – implică asigurarea vizibilității deciziei, a proceselor și a rezultatelor din domeniul educației, prin comunicarea deschisă, periodică și adecvată a acestora către beneficiarii educației și către societate în ansamblu;
k) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, doctrine politice și religioase;
l) principiul incluziunii – implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educație a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii și sprijinul pentru participare activă la educație în ansamblul său;
m) principiul centrării educației pe beneficiarii primari ai acesteia – vizează orientarea întregului sistem educațional către nevoile educaționale, socioemoționale, de sănătate fizică și mintală, ținând cont de experiențele și capacitățile elevilor, printr-o abordare flexibilă și personalizată a curriculumului școlar, prin promovarea gândirii critice, învățării active, contextuale și responsabile;
n) principiul participării și responsabilității părinților/ reprezentanților legali – constă în exercitarea responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al beneficiarului primar;
o) principiul flexibilității/adaptabilității traiectoriei educaționale – implică tranziția și mobilitatea între diverse rute educaționale și profesionale;
p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social și consultare – presupune colaborarea, consultarea și comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanți pentru politicile publice din domeniul educației: reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului academic, beneficiari, organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizații internaționale;
q) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut și prevederilor legale;
r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului și al personalului din învățământ, în contextul derulării actului educațional;
s) principiul politicilor educaționale bazate pe date – conform căruia politicile educaționale sunt elaborate inclusiv în funcție de informațiile statistice și/sau de studiile care analizează aceste date;
ș) principiul datelor deschise – conform căruia datele publice produse de Ministerul Educației și de instituțiile din sistemul național de învățământ sunt publicate în format deschis;
t) principiile accesibilității și disponibilității – constau în garantarea accesului la educație de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educației și respectarea dreptului tuturor la educație;
ț) principiul respectării dreptului la viață, al asigurării integrității fizice și psihice, respectării demnității și al protejării statutului personalului din învățământ și al beneficiarilor, al recunoașterii relevanței acestuia pentru o educație de calitate;
u) principiul adaptabilității curriculumului național – conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanță cu particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp și condiții necesare și pentru desfășurarea activităților extrașcolare;
v) principiul interesului superior al elevului – presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educațional sigur și sănătos, promovarea drepturilor și a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum și luarea în considerare a impactului deciziilor educaționale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu și lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.

Articolul 4
(1) În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației. Tipurile de informații conținute și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. În perspectiva realizării Spațiului european al educației până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoașterea automată a diplomelor la nivel european.(2) În sistemul național de învățământ preuniversitar, documentele școlare stabilite prin ordin al ministrului educației se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri școlare pot fi redactate și în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanților legali în cazul titularilor minori, documentele școlare pot fi emise și în limbi de circulație internațională și în limba de predare. Condițiile de emitere a acestor documente școlare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației.

Articolul 5

Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți beneficiarii primari ai educației. Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesare și suficiente învățării limbii române. Autoritățile administrației publice asigură condițiile materiale și resursele umane care să permită însușirea limbii române.

Articolul 6

În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează și funcționează unități de învățământ cu limba de predare română și/sau, după caz, cu predare în limbile minorităților naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.

Articolul 7

Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învățământ confesional, prin înființarea și administrarea propriilor unități de învățământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.

Articolul 8
(1) Autoritățile administrației publice locale asigură buna desfășurare a învățământului preuniversitar în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea își exercită autoritatea.(2) Ministerul Educației colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile locale, precum și pentru asigurarea îndeplinirii de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar.

Articolul 9

Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar, cetățenilor României, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii și cetățenilor din state din afara UE, aflați legal pe teritoriul României, precum și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.

Articolul 10
(1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepția stării de alertă, urgență sau asediu.

Articolul 11
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menționate în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările și propaganda de natură politică și prozelitismul religios.(2) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educație al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învățământul preuniversitar constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor art. 210 și 213.(4) Nu constituie segregare școlară următoarele situații:
a) înființarea și funcționarea, în condițiile legii, a unităților de învățământ special;
b) constituirea de grupe/clase/unități de învățământ preuniversitar formate în aceeași locație sau în locații diferite preponderent sau doar cu antepreșcolari, preșcolari sau elevi aparținând unei minorități naționale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorități naționale sau în sistem bilingv;
c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).

Capitolul II Formele de organizare a învățământului preuniversitar

Articolul 12
(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate.(2) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, particulare și confesionale se înființează pe niveluri de învățământ, prin ordin al ministrului educației, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ, filiere și profiluri, după caz, asigurând condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educațional al absolventului fiecărui nivel de învățământ.(4) Sistemul național de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, transferul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de studiu la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta se efectuează în condițiile stabilite în prezenta lege și în regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.(5) Elevii din învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional se pot transfera la alte unități de învățământ de stat, particular și confesional, cu acordul consiliului de administrație al unității de învățământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formațiune de studiu.

Articolul 13
(1) Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație.(3) Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocația de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obținerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilați ca având finalizat învățământul obligatoriu, fără a obține o calificare de nivel 4, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (10).

Articolul 14
(1) Părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a).(2) Statul sprijină părinții sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor. În acest scop, în unitățile de învățământ se organizează cursuri de educație parentală pentru formarea și dezvoltarea abilităților parentale pentru părinți și reprezentanți legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinți.(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educației elaborează Strategia națională pentru educație parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile și principiile prevăzute la art. 2 și 3 și asigurând selecția formatorilor din cadrul unităților de învățământ sau din cadrul altor instituții naționale cu rol în educație.(4) La înscrierea antepreșcolarului, a preșcolarului sau a elevului într-o unitate de învățământ, directorul unității de învățământ semnează contractul educațional cu beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar prevăzuți la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile și obligațiile reciproce ale părților, garantând drepturile beneficiarilor primari și secundari, în conformitate cu prevederile contractului educațional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educației. Contractul încheiat între părinți/reprezentantul legal/elevul major și unitatea de învățământ conține obligatoriu clauzele din contractul educațional, iar, în funcție de specificul fiecărei unități, prin hotărâre a consiliului de administrație, pot fi adăugate și alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreșcolarului, al preșcolarului sau al elevului.(5) În unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, elevii și, în cazul celor minori, împreună cu părinții sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educațional, al cărui conținut se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților.(6) Direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părți a prevederilor contractului educațional prevăzut la alin. (4) și (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/ reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar și pot dispune aplicarea măsurilor sau sancțiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Pentru sprijinirea părinților în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor și a respectării contractului educațional, unitățile de învățământ preuniversitar pot solicita intervenția direcțiilor generale județene de asistență socială și protecția copilului/Direcției Municipiului București de Asistență Socială și Protecția Copilului ori a serviciilor publice de asistență socială.

Articolul 15
(1) Învățământul preuniversitar se desfășoară pe următoarele niveluri:
a) educația timpurie (3 luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;
b) învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;
c) învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;
d) învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;
e) învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani și pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenții primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învățământului liceal, organizat la forma cu frecvență redusă, respectiv la forma cu frecvență seral, durata învățământului este de 5 ani.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaționale, durata fiecărui nivel de învățământ este aprobată prin ordinul ministrului educației de funcționare a alternativei.

Articolul 16
(1) Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
d) cu minimum 120 de antepreșcolari;
e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;
g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ liceal care școlarizează pe filiera vocațională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ care școlarizează pe filiera vocațională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum și unitățile de învățământ special, la cererea părinților/ reprezentanților legali, pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, la cererea ministerului/instituției de resort, pot funcționa cu efective mai mici de elevi și cu menținerea personalității juridice.(6) Autoritățile administrației publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, desființarea unor structuri ale unității de învățământ, fără personalitate juridică.(7) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, au dreptul la orar adaptat posibilității de deplasare a acestora la unitatea de învățământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.(8) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale unde funcționează mai multe unități de învățământ cu predare în limba română sau în limba unei minorități naționale, cel puțin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităților naționale, unice în municipiu, oraș sau comună, funcționează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

Articolul 17
(1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență zi, învățământ cu frecvență seral și învățământ cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar.(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A doua șansă“.(3) În cazul elevilor care nu au depășit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situație de abandon școlar sau în risc major de abandon școlar, unitățile de învățământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenție, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, județean, național și internațional.(4) În situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului, învățământul cu frecvență se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispozițiilor capitolului V secțiunea a 3-a „Școala din spital“.(5) În situația persoanelor private de libertate, învățământul cu frecvență se realizează în penitenciare, centre educative și de detenție, conform dispozițiilor capitolului IV secțiunea a 11-a „Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție“.

Articolul 18
(1) Activitățile de predare, învățare și evaluare din cadrul unei unități de învățământ din rețeaua școlară se desfășoară, de regulă, în spațiul școlar.(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educație, în situația în care se instituie starea de urgență, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educației dispune astfel, la cererea unității de învățământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activitățile de predare, învățare și evaluare se pot desfășura și în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.(3) Metodologia privind desfășurarea activităților în sistem online sau hibrid în unitățile de învățământ se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Capitolul III Rețeaua școlară din învățământul preuniversitar

Secţiunea 1 Organizarea rețelei școlare

Articolul 19
(1) Rețeaua școlară cuprinde totalitatea:
a) unităților de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu, precum și a unităților de învățământ acreditate;
b) unităților de învățământ preuniversitar, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior;
c) unităților de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ: cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, Palatul Național al Copiilor din București și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență.(2) Procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfășoară astfel:
a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se supune procesului de evaluare și parcurge procedura de autorizare de funcționare provizorie, potrivit dispozițiilor art. 237-239;
b) unitatea autorizată să funcționeze provizoriu care îndeplinește condițiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245.(3) Ordinele ministrului educației emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităților publice locale, în vederea actualizării rețelei școlare.(4) Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizație furnizoare de educație se materializează, după caz, prin:
a) hotărâre a autorităților publice locale privind intenția de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar de stat;
b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
d) ordin al ministrului educației emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenția de a înființa/reorganiza una sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat sau pentru a înființa/reorganiza unități de învățământ preuniversitar în subordinea/structura instituțiilor de învățământ superior.(5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înființează și se acordă personalitate juridică unității de învățământ, după cum urmează:
a) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din inițiativa și cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b) de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar confesional, înființate din inițiativa și cu resursele potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c) de drept public, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.(6) Rețeaua școlară se organizează după cum urmează:
a) de autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unitățile de învățământ de stat, particular și confesional preuniversitar;
b) de consiliul județean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, după consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, pentru învățământul special, inclusiv pentru centrele școlare pentru educație incluzivă sau în cazul unităților de învățământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);
c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior și unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ.(7) În vederea organizării rețelei școlare prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale, consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului București asigură publicarea, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, care organizează în condițiile legii activități de educație, în vederea realizării opozabilității față de toți beneficiarii primari și secundari ai educației.(8) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar. Cifra de școlarizare pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar particular și confesional se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, în limita capacității de școlarizare stabilite de Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP.(9) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu emit hotărârea privind organizarea rețelei școlare prevăzute la alin. (6), ministrul educației emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare, cuprinzând toate unitățile de învățământ, inclusiv pentru înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.(10) Unităților de învățământ preuniversitar de stat care școlarizează nivelurile de învățământ preșcolar și primar, cu excepția unităților de învățământ vocațional, cu alternative educaționale, respectiv unităților de învățământ special sau unităților de învățământ cu limba de predare în limbile minorităților naționale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripție formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învățământul preșcolar și primar. Criteriile de arondare a circumscripției țin cont de corespondența dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unității și capacitatea de școlarizare a acesteia. Unitatea de învățământ preuniversitar de stat școlarizează beneficiarii în limita cifrei de școlarizare.(11) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ.(12) Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita Ministerului Educației intrarea în proces de reorganizare.(13) Reorganizarea prevăzută la alin. (11) și (12) se poate realiza prin operațiunile de fuziune prin absorbție sau contopire sau prin operațiuni de divizare urmate de absorbție sau constituire a unei noi unități de învățământ. După caz, reorganizarea are loc la inițiativa:
a) autorităților administrației publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităților de învățământ de stat care funcționează în raza administrativ-teritorială a acestora;
b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităților de învățământ particular;
c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înființarea de structuri sau unități de învățământ confesionale;
d) Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar;
e) Ministerului Educației, în cazul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale.(14) Aprobarea reorganizării unităților de învățământ se realizează prin ordin al ministrului educației.(15) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară și au obligația de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.(16) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an școlar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(17) Procesul educațional se desfășoară în maximum două schimburi. Organizarea programului școlar are în vedere următoarele reguli:
a) cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare și din clasele I și a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 și nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;
b) în învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;
c) în situațiile în care clasele din învățământul primar funcționează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activități de tip recreativ;
d) pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;
e) în învățământul special, durata orei de curs și a activităților de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră și o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;
f) în situații speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități, alte situații excepționale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.(18) În unitățile de învățământ se pot înființa și pot funcționa și grupe sau clase în alternative educaționale, integrate.(19) În fiecare unitate de învățământ se asigură funcționarea și dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:
a) un cabinet medical și un cabinet stomatologic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică din sistemul de învățământ preuniversitar;
b) o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare și un laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, denumit în continuare ȘTIAM;
c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere școlară sau camere-resursă pentru educație specială, pentru care se asigură, după caz, spații corespunzătoare;
d) accesul la internet și rețea WI-FI securizată.(20) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între unități de învățământ și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituționale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(21) Unitățile de învățământ preuniversitar din rețeaua școlară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil, sunt supuse acreditării și evaluării periodice.(22) Pentru a asigura calitatea în învățământul preuniversitar, la propunerea autorităților administrației publice locale, la inițiativa DJIP/DMBIP sau din proprie inițiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educației retragerea acreditării/autorizării unei unități de învățământ care nu respectă standardele de calitate. În această situație, Ministerul Educației solicită ARACIIP desfășurarea unei evaluări privind îndeplinirea condițiilor de asigurare a calității de către unitatea de învățământ preuniversitar.(23) În situația retragerii acreditării/autorizației de funcționare provizorie a unității de învățământ, autoritățile administrației publice locale și DJIP/DMBIP au obligația să asigure continuitatea școlarizării antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, prin repartizarea acestora altor unități de învățământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.(24) În situația specializărilor unice la nivel național, de la data retragerii acreditării/autorizației de funcționare, unitatea de învățământ desfășoară procesul de învățământ în lichidare, având obligația de a asigura școlarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învățământ corespunzător, cu susținerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unități de învățământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(25) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unei unități de învățământ preuniversitar și este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învățământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părților implicate, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani școlari, de consiliul județean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului București, pentru unitățile de învățământ de pe raza municipiului București.(26) Pe perioada preluării unității de învățământ preuniversitar, prin excepție de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanțării destinate unității de învățământ preluate, care erau susținute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor județene care preiau administrarea.(27) Constatarea situației prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecție generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educației. După aprobarea raportului, începând cu anul școlar următor, unitățile de învățământ se cuprind în rețeaua școlară în baza hotărârii consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București emise cu avizul conform al Ministerului Educației. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educației organelor teritoriale de control ale Curții de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuția bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.(28) În situația menționată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puțin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare și de îndrumare permanente. Înainte cu un an școlar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învățământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorității administrației publice locale de a relua atribuțiile de finanțare a unității de învățământ.(29) Condițiile de declanșare a procedurii și criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum și mecanismele de finanțare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(30) Unitățile de învățământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înființa, ca structuri arondate, unități de educație extrașcolară.(31) Divizarea se poate realiza pe:
a) nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;
b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație;
c) program de studii acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație.

Articolul 20
(1) Ministerul Educației, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.(2) Programele educaționale „A doua șansă“ se organizează de unități de învățământ acreditate/autorizate sau de alte entități în parteneriat cu o unitate de învățământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educațional „A doua șansă“ aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 21
(1) În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.(2) Consorțiile școlare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar.(3) Consorțiile școlare se înființează între două sau mai multe unități de învățământ preuniversitar de stat ori particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Contractul de parteneriat stabilește modul de colaborare între unitățile de învățământ preuniversitar semnatare ale contractului și principalele domenii de activitate.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar care doresc să constituie un consorțiu școlar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP și avizul de înființare din partea autorităților administrației publice locale din raza teritorială unde funcționează fiecare unitate de învățământ.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorțiu școlar trebuie să funcționeze pe teritoriul aceluiași județ/ municipiului București sau în județe limitrofe. La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.(6) Consorțiile școlare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate și asigură:
a) prioritate la mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;
b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităților de învățământ din consorțiu;
c) lărgirea oportunităților de învățare oferite beneficiarilor primari și sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;
d) recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării acestora;
e) participarea la proiecte și programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educației, cel digital și al noilor tehnologii folosite în scop educațional, inovativ și cultural.(7) Retragerea sau excluderea din consorțiul școlar a unei unități de învățământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învățământ își pierde dreptul de partener în cadrul consorțiului școlar când nu mai îndeplinește condițiile prevăzute pentru formarea consorțiului. Consorțiile școlare pot fi desființate prin acordul părților.(8) Cadrul specific pentru înființarea și funcționarea consorțiilor școlare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) În vederea sporirii oportunităților de dezvoltare a unităților de învățământ din medii defavorizate, montane, rurale și/sau izolate, precum și pentru a reduce riscul de abandon și eșec școlar, Ministerul Educației va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unități de învățământ în cadrul consorțiilor școlare.

Articolul 22
(1) În sistemul de educație se pot constitui consorții de învățământ dual, constituite cel puțin din următoarele tipuri de entități: licee tehnologice de stat și/sau particulare și confesionale acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și instituții de învățământ superior acreditate, precum și alți parteneri relevanți în domeniul pregătirii profesionale, care pot susține un sistem extins de formare duală.(2) Între partenerii prevăzuți la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puțin 15 ani, prin care se înființează consorțiul de învățământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învățământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piața muncii.(3) Modul de funcționare și coordonare a activității consorțiilor, conducerea acestora și controlul modului de îndeplinire a obligațiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educației.(4) Consorțiile de învățământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă parte a infrastructurii școlare, a infrastructurii universitare și a infrastructurii operatorilor economici și a partenerilor, pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.(5) Consorțiile de învățământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/ CNC 3-5) și avansate (ISCED/CNC 6-8).(6) Pentru asigurarea infrastructurii de învățare, consorțiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii de finanțări nerambursabile.(7) Modul de îndeplinire a obligațiilor asumate de părțile implicate în fiecare consorțiu de învățământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componență este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 2-a Constituirea formațiunilor de studiu/grupelor/claselor

Articolul 23
(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:(i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15;(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20;
b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;
c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;
d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26;
e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 26;
g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;
h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 28;
j) învățământul special:(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 8;(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6;
k) prin excepție de la lit. j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. i), formațiunile de studiu și efectivele de elevi pentru unitățile de învățământ postliceal militar pot fi organizate și stabilite numeric pentru unele arme/specializări/specialități militare, cu aprobarea eșalonului ierarhic superior.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în învățământul liceal, filiera vocațională, profil teologic, formațiunile de studiu pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educației, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, cu avizul episcopiei din zona în care funcționează unitatea de învățământ.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se înființează, se organizează și funcționează astfel:
a) organizarea de noi formațiuni de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b) în situații excepționale, formațiunile de studiu pentru antepreșcolari, preșcolari sau elevi, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educației, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administrație al unității de învățământ sau al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depășit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
c) organizarea, reorganizarea sau desființarea oricărei formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României.(5) Prevederile alin. (4) se aplică și formațiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcționează în zone unde ponderea unei minorități etnice este majoritară. În aceste situații, aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează de Ministerul Educației la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administrație al unității de învățământ.(6) În situații excepționale, formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi pot funcționa cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educației, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.(7) Situațiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP și autorităților locale, în vederea asigurării finanțării. Clasele/Grupele în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu același număr de elevi până la finalizarea nivelului de învățământ.(8) Integrarea școlară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învățământul de masă se realizează, de regulă, la începutul anului școlar, dar poate fi făcută și pe parcursul anului școlar, în condiții justificate de identificare a CES pe parcursul desfășurării procesului instructiv-educativ de către specialiștii abilitați în acest sens. Grupele/Clasele în care sunt înscriși preșcolari/elevi cu CES orientați pentru învățământul de masă pot funcționa cu efective minime, sub limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.(9) Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învățământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreșcolari/preșcolari/elevi.(10) Pentru a asigura respectarea principiului desegregării școlare și al combaterii oricăror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului național de învățământ, la începutul nivelului de învățământ, formațiunile de studiu se vor constitui prin distribuție aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuție aleatorie va fi stabilită prin ordin al ministrului educației.(11) În unitățile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unitățile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.

Secţiunea a 3-a Pilotarea în învățământul preuniversitar

Articolul 24
(1) În sistemul de învățământ preuniversitar funcționează:
a) unități de învățământ cu statut de unități-pilot cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management;
b) unități de învățământ cu statut de unități de aplicație cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică.(2) În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unitățile de învățământ cu statut de unități-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică, tehnologii spațiale, arhitectură tehnologică de specialitate.(3) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar din rețeaua unităților de învățământ preuniversitar, în care se desfășoară activitățile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții/cursanții înscriși la programe de formare psihopedagogică, la programe universitare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum și la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.(4) Metodologia de înființare și autorizare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot și de aplicație, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Procedura de pilotare poate fi inițiată de Ministerul Educației, de către unități de învățământ sau de consorții școlare ori de DJIP/DMBIP.(6) O unitate de învățământ preuniversitar poate deține atât statutul de unitate-pilot, cât și statutul de unitate de aplicație.

Secţiunea a 4-a Rețeaua de școli verzi

Articolul 25
(1) În contextul european și național al tranziției verzi și inteligente, în perspectiva dezvoltării Spațiului european al educației și în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, Ministerul Educației elaborează cadrul de referință pentru operaționalizarea rețelei de școli verzi.(2) Unitățile de învățământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în rețeaua de școli verzi vor dobândi statutul de „școală verde“.(3) Modalitățile de selecție, de monitorizare și de sprijin al unităților de învățământ care vizează statutul de școală verde, precum și metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 5-a Alternativele educaționale

Articolul 26
(1) În învățământul preuniversitar de stat, particular și confesional pot funcționa unități de învățământ, grupe, clase, structuri de învățământ pe baza unor alternative educaționale, în condițiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Aprobarea alternativelor educaționale se face prin ordin al ministrului educației, la propunerea direcțiilor de specialitate din minister.(3) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea, precum și evaluarea periodică a alternativelor educaționale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(4) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu specificul alternativei.(5) Personalul didactic de predare încadrat în unitățile de învățământ preuniversitar prevăzute la alin. (1) are dreptul la recunoașterea de Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, și Ministerul Educației a pregătirii și a perfecționărilor realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel național.(6) Orice cetățean român se poate înscrie și pregăti la toate formele de învățământ alternativ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.

Secţiunea a 6-a Învățământul particular și confesional

Articolul 27
(1) Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar.(2) Criteriile, standardele de calitate și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ de stat.(3) Unitățile de învățământ particular și confesional sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituția României, republicată, și dobândesc personalitate juridică de la data autorizării de funcționare provizorie.(4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt realizate de ARACIIP.(5) Unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finanțarea învățământului preuniversitar din prezenta lege.(6) Statul sprijină și coordonează învățământul particular și confesional.(7) Directorii unităților de învățământ particular și confesional sunt numiți de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința DJIP/DMBIP pe raza căreia își desfășoară activitatea unitatea respectivă.(8) Statul asigură finanțarea de bază per antepreșcolar/ preșcolar/elev, pentru învățământul preuniversitar organizat de unități de învățământ particular și confesional acreditate, în condițiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea activităților de învățământ se asigură din taxele de școlarizare stabilite de fiecare unitate de învățământ și din alte surse.(9) Personalul didactic de predare, auxiliar și administrativ, personalul de conducere al unităților de învățământ particular și confesional este angajat de unitatea de învățământ, după norme și organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competență.(10) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.(11) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităților de învățământ particulare și confesionale revine entităților fondatoare.

Articolul 28
(1) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat și cultele pot înființa, în condițiile prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar particular și confesional.(2) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar se pot înființa și pot funcționa unități de învățământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică și furnizori privați sau între unități de învățământ de stat și unități de învățământ particulare și confesionale acreditate.(3) Elevii din învățământul obligatoriu din unități de învățământ particular și confesional autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale școlare, conform legii.(4) Diplomele și certificatele acordate în învățământul particular acreditat au valoarea și produc efectele actelor de studii eliberate în învățământul de stat.

Secţiunea a 7-a Educație extrașcolară

Articolul 29
(1) Beneficiarii primari ai sistemului de învățământ preuniversitar au dreptul de a participa la activități extrașcolare organizate de Ministerul Educației, de unitățile de educație extrașcolară, de unitățile de învățământ preuniversitar și de alți parteneri ai acestora.(2) Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalității preșcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la dezvoltarea unor competențe complementare acestora.(3) Participarea preșcolarilor/elevilor la activitățile educaționale extrașcolare organizate de unitățile de educație extrașcolară și unitățile de învățământ, susținute financiar prin fonduri publice, este gratuită.(4) Oferta furnizorilor de educație extrașcolară este dezvoltată în funcție de resursele existente – umane, materiale, financiare – și în consultare cu unități de învățământ, reprezentanți ai elevilor, ai părinților și ai unor organizații relevante.(5) Unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar și partenerii acestora asigură condițiile de acces și participare la activitățile educaționale extrașcolare pentru toți preșcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune școlară.(6) Activitățile educaționale extrașcolare desfășurate în unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, științifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educație rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate și alte categorii specifice.(7) Activitățile educaționale extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, al unităților de educație extrașcolară, în baze sportive, turistice și centre de agrement, în tabere școlare, muzee și galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naționale, biblioteci și în alte spații care îndeplinesc condițiile de siguranță ale preșcolarilor/elevilor.(8) Participarea preșcolarilor/elevilor la activități educaționale extrașcolare realizate de organizații publice sau private din afara sistemului național de învățământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unitățile de învățământ preuniversitar sau cu unitățile de educație extrașcolară.(9) Rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi prin participarea la activități educaționale extrașcolare sunt recunoscute prin adeverințe, diplome sau certificate acordate de unitățile de educație extrașcolară, unitățile de învățământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu și în portofoliul educațional al elevului.(10) Cadrele didactice din unitățile de învățământ preuniversitar motivează preșcolarii/elevii pentru implicarea în activități extrașcolare, sprijină accesul la aceste activități fără impunerea obligativității și fără nicio discriminare și valorifică rezultatele învățării dobândite de preșcolari/elevi în urma participării la aceste activități.(11) Contribuția cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar la derularea activităților de educație extrașcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice și pentru acordarea gradațiilor de merit și a altor distincții stabilite la nivelul unității, conform metodologiilor specifice.(12) Oferta de activități de educație extrașcolară la nivelul unităților de învățământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile și perspectivele acestora. Elevii sunt încurajați, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea și implementarea activităților de educație extrașcolară.(13) Regulamentul de organizare și funcționare al unităților de educație extrașcolară se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Capitolul IV Organizarea unităților de învățământ preuniversitar

Secţiunea 1 Educația timpurie

Articolul 30
(1) Creșele și grădinițele, ca unități de educație timpurie, fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 3 luni și 3 ani, respectiv copiilor preșcolari cu vârste între 3 și 6 ani sau aflați în situația prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educație și evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socioemoționale, prevăzut la art. 99 alin. (1).(2) Creșele și grădinițele pot funcționa ca unități de învățământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul altor unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unitățile de educație timpurie sunt program normal și program prelungit.(3) În unitățile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creșe și grădinițe ori în situația în care numărul de locuri din creșe și grădinițe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreșcolară sau preșcolară din circumscripția școlară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară și altele asemenea, care vor funcționa ca structuri ale unităților de învățământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unități administrativ-teritoriale.(4) Standardele de calitate pentru unitățile de educație timpurie ori serviciile de educație timpurie complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de educație timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(5) Ministerul Educației inițiază hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea serviciilor de educație timpurie complementare.(6) Angajatorii care înființează, potrivit prezentei legi, unități de învățământ preuniversitar pentru a oferi servicii de educație timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajați, beneficiază de facilități, cu scopul susținerii acestora în desfășurarea procesului de învățământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. Angajatorul poate opta pentru deducerea parțială a sumelor acordate în mod distinct angajaților pentru acoperirea costurilor cu educația timpurie a copiilor, din obligațiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat.

Secţiunea a 2-a Învățământul primar

Articolul 31
(1) Învățământul primar care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul școlar 2029-2030.(2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au urmat învățământul preșcolar și împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învățământul primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare și copiii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Prin excepție de la alin. (2), la cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care au urmat învățământul preșcolar și care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august și până la sfârșitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preșcolar, de către centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unități de învățământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.(5) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.(6) La solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali pot fi înscriși în învățământul de masă în clasa pregătitoare și copiii cu CES cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.(7) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.(8) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Școala după școală“ dedicat învățământului primar.

Secţiunea a 3-a Învățământul gimnazial

Articolul 32
(1) Învățământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.(2) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului gimnazial.(3) Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030.(4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 4-a Învățământul liceal

Articolul 33
(1) Învățământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaționale și licee tehnologice și cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învățământul cu frecvență și clasele a IX-a-a XIII-a pentru învățământul cu frecvență seral și învățământul cu frecvență redusă.(2) În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;
b) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;
c) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.(3) Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) și b) funcționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal în una dintre cele trei filiere, teoretică, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educației, pentru situații justificate, unitățile de învățământ liceal pot școlariza mai puțin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității.(5) Unitățile de învățământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).(6) Filiera tehnologică și filiera vocațională au o orientare practică și activitățile de predare/învățare/evaluare se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante cu care unitățile de învățământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competențele necesare integrării profesionale ulterioare.(7) Transferul între filierele, profilurile și specializările din învățământul liceal se face începând cu anul școlar următor, în baza unor evaluări, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) Prin excepție de la prevederile alin. (7), unitățile de învățământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului școlar, în condițiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.(9) Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocațională sau teoretică sau în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.(11) Ministerul Educației este abilitat să evalueze periodic și să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).(12) Durata studiilor în învățământul liceal este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației. Pentru formele de învățământ liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. Organizarea și funcționarea învățământului liceal cu frecvență seral și cu frecvență redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației.(13) Absolvenții nivelurilor 3 și 4 de calificare dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(14) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităților administrației publice locale și, după caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/județean, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale elaborate și monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru învățământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educației.(15) Pregătirea prin învățământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde ocupaționale actualizate.(16) Organizarea, funcționarea și accesul în filiera tehnologică, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, după caz, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD și aprobate prin ordin al ministrului educației, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.(17) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca învățământ cu frecvență zi. Acesta se poate organiza și poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă și cu frecvență seral, în unitățile de învățământ stabilite de DJIP/DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.(18) Pentru încurajarea finalizării învățământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip „Școala după școală“ dedicate învățământului liceal.(19) Elevii pot opta pentru obținerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ. Calificările obținute în funcție de filiere, profiluri sau specializări, precum și respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Autorității Naționale pentru Calificări.(20) Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii.

Articolul 34
(1) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de învățământ și/sau la operatorii economici și/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă sau în instituții publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta de formare profesională inițială.(2) Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învățământ, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 5-a Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual

Articolul 35
(1) Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învățământului liceal și postliceal tehnologic în unități de învățământ de stat și/sau particulare pentru învățământul liceal, în școli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, învățământ care se desfășoară pe bază de contract.(2) Învățământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:
a) este organizat, într-un cadru unitar, de unitățile de învățământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerț, asociații patronale de ramură, de bresle sau asociații meșteșugărești, clustere, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică;
b) asigură o rută alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care își asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;
c) operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puțin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învățământul liceal tehnologic, și pot finanța alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d) unitățile administrativ-teritoriale pot sprijini învățământul liceal tehnologic dual prin finanțarea unor cheltuieli de natura investițiilor, cheltuieli materiale, burse și stimulente pentru elevi și personalul din învățământ implicat, cheltuieli privind mobilitățile și cheltuieli pentru formarea profesională.(3) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ care desfășoară învățământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 22 alin. (1^1), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) și i), art. 56 alin. (1^1), art. 62 lit. o^1), art. 68 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(4) Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parțial cu operatorii economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza contractului individual de muncă încheiat cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de instruire practică, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Persoanele fizice care desfășoară activități de tutorat, angajate de către operatori economici implicați în programe de învățământ tehnologic dual, beneficiază și ele de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.(6) De prevederile alin. (5) beneficiază și elevii angajați de operatorii economici conform alin. (4).(7) Condițiile specifice pentru beneficiarii menționați la alin. (5) și (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului finanțelor.(8) Învățământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) și se realizează prin:
a) încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri asociative/un consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și una sau mai multe unități administrativ-teritoriale, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel puțin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinții/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care stabilește drepturile și obligațiile părților, prin care nu se pot limita opțiunile ulterioare de continuare a studiilor.(9) În învățământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condițiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea și derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanți, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, și inițierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilitățile tutorelui și ale cadrului didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.(10) Organizarea, funcționarea și accesul în învățământul liceal tehnologic dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educației, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.(11) Structura curriculumului va asigura o distribuție echitabilă între activitățile de învățare‚ predare și activitățile de învățare prin muncă.

Secţiunea a 6-a Învățământul preuniversitar cu profil agricol și silvic

Articolul 36
(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susțin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanțarea de investiții specifice în agricultură și industria alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum și a cheltuielilor materiale necesare funcționării acestora, în conformitate cu dispozițiile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, repartizate pe unități administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ.(3) Bunurile mobile și imobile achiziționate/realizate pe baza finanțării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea autorității publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învățământ cu personalitate juridică beneficiară și se utilizează conform destinației stabilite de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exclusiv pentru desfășurarea activităților liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic.(4) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic se stabilește prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv al ministrului educației și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.(5) În raport cu necesitățile identificate pe piața muncii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține finanțarea cheltuielilor aferente înființării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii și silviculturii, a unor programe de perfecționare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor școlare de specialitate, schimburi de experiență, precum și pentru organizarea și desfășurarea stagiilor de practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic.(6) În vederea dezvoltării învățământului agricol și silvic, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot propune:
a) alocarea fundamentată a unei cifre de școlarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) măsuri privind îmbunătățirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, cu respectarea legislației privind asigurarea calității;
c) înființarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislației în vigoare, în domeniul agricol și silvic.(7) În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, directorul acestora încheie un contract de management privind gestiunea investițiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investițiilor specifice în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea utilizării, întreținerii și exploatării eficiente a bunurilor finanțate conform prevederilor alin. (1).(8) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au dreptul de a coordona și controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultură gestionează, utilizează, întrețin și exploatează investițiile specifice în agricultură și silvicultură prevăzute la alin. (1).(9) În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic, prin excepție de la prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administrație se măresc cu 2 membri, desemnați de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.(10) Modul de utilizare a veniturilor proprii, obținute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementează prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

Articolul 37
(1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic pot fi susținute în ceea ce privește infrastructura și mijloacele de învățământ și de autoritățile publice locale.(2) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol și silvic se asigură cu sprijinul unităților subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în colaborare cu DJIP/DMBIP. (3) Investițiile specifice domeniului agricol și cheltuielile materiale necesare funcționării liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referă la:
a) construcțiile agricole și zootehnice, clădirile cu destinație săli de clasă și laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înființării sau demolării acestora, precum și cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului și pentru racordarea la utilități;
b) achiziționarea de combine, tractoare și echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor și loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare, încălzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii și conexe acesteia;
c) înființarea/modernizarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare;
d) alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente modernizării, înființării sau demolării acestora, precum și cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;
e) întreținerea și repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);
f) cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislația în vigoare cu privire la elaborarea și desfășurarea obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

Secţiunea a 7-a Învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională

Articolul 38
(1) Învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ.(2) Structura organizatorică a învățământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se propun Ministerului Educației de către ministerele interesate și alte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări și forme de organizare a învățământului, și se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ civil.(3) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul liceal militar se elaborează de Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele școlare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării Naționale și se aprobă de Ministerul Educației.(4) Curriculumul pentru formarea maiștrilor militari, subofițerilor, agenților de poliție și a agenților de poliție penitenciară se elaborează pe arme sau servicii și specialități, corespunzătoare ocupațiilor și calificărilor specifice Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, și se aprobă de aceste instituții, cu avizul Ministerului Educației.(5) Formarea inițială a maiștrilor militari, subofițerilor, agenților de poliție și a agenților de poliție penitenciară, după caz, în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiției se realizează pe baza standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum și a calificărilor/specialităților/specialităților militare aferente acestor profesii.(6) Standardele ocupaționale, precum și standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5), sunt aprobate, în condițiile legii, de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiției.(7) Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii.

Articolul 39

Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcție, în conformitate cu legislația care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiției. Comandantul sau directorul unității de învățământ preuniversitar militar este și președintele consiliului de conducere.

Articolul 40
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de ordine publică și securitate națională, consiliul de conducere îndeplinește atribuțiile consiliului de administrație și este constituit din maximum 15 membri.(2) Conducerea unităților de învățământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naționale se exercită de către comandant.(3) În activitatea de conducere din unitățile de învățământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care este și președintele consiliului profesoral, și de către locțiitor, care îndeplinește și atribuțiile directorului adjunct.(4) Directorul unității de învățământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea și controlul activităților specifice procesului educațional. Funcția de director într-o unitate de învățământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educației și Ministerul Apărării Naționale prin ordin comun.(5) Consiliul de conducere din unitățile de învățământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locțiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-șef, reprezentantul eșalonului superior, reprezentantul elevilor și 2 reprezentanți ai părinților.(6) În activitatea de conducere a unităților de învățământ postliceal militar, de ordine publică și securitate națională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locțiitori/directori adjuncți, dintre care unul este și președintele consiliului profesoral.(7) În cazul unităților de învățământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale, atribuțiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locțiitor.

Articolul 41

Consiliul de conducere din unitățile de învățământ postliceal militar, de apărare, ordine publică și securitate națională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituții de apărare, ordine publică și securitate națională în subordinea căreia funcționează.

Articolul 42

Finanțarea de bază și complementară, precum și cheltuielile de instruire și întreținere a elevilor din învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, din fondurile alocate din bugetul de stat.

Articolul 43

Certificatele de absolvire și competențele profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și de același nivel.

Articolul 44

Unitățile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, precum unitățile de învățământ preuniversitar civil.

Secţiunea a 8-a Învățământul de artă și învățământul sportiv

Articolul 45

Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.

Articolul 46
(1) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:
a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul primar;
b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educației;
e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele educaționale stabilite pentru profilul respectiv.(2) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii și/sau a instituțiilor publice de cultură, a Federației Sportului Școlar și Universitar, a Comitetului Olimpic și Sportiv Român și/sau a Comitetului Național Paralimpic împreună cu Ministerul Educației se pot organiza clase/unități de învățământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat și/sau suplimentar.(3) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în unitățile de învățământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.(5) Unitățile de învățământ care desfășoară învățământul de artă și învățământul sportiv colaborează cu unitățile de educație extrașcolară cu activități de profil în vederea susținerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creație artistică, competiții sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate școlare, naționale și internaționale, precum și festivaluri și acordă burse sau alte forme de sprijin material.(7) Ministerul Culturii, Ministerul Sportului și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, autoritățile publice locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.(8) Ministerul Educației colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și a învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.(9) Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul național pentru sport în învățământul preuniversitar, pentru promovarea educației fizice și sportului în rândul elevilor.(10) Ministerul Educației împreună cu Agenția Națională Anti-Doping realizează Programul național pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanța nealterată de mijloace și metode interzise.

Articolul 47
(1) Pentru activitățile sportive din învățământul preuniversitar și din învățământul universitar, în subordinea Ministerului Educației funcționează Federația Sportului Școlar și Universitar ca instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat.(2) Scopul Federației Sportului Școlar și Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării și funcționării performante a sportului școlar și universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură și infrastructură.(3) Federația Sportului Școlar și Universitar are următoarele atribuții principale, pe componenta sportului școlar:
a) promovează valențele educative ale sportului, ca o componentă a educației generale, contribuind la îmbunătățirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;
b) elaborează și susține strategia organizării și dezvoltării activității sportive școlare;
c) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educației;
d) coordonează activitatea asociațiilor sportive școlare din sistemul de învățământ preuniversitar;
e) asigură cadrul organizatoric și coordonează competițiile sportive organizate de asociațiile sportive școlare, colaborând, după caz, cu organele administrației publice locale, cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unitățile de învățământ, cu alte organisme și organizații cu atribuții în domeniul sportului;
f) exercită competență exclusivă pentru reprezentarea țării la competițiile oficiale organizate sub egida federațiilor internaționale ale sportului școlar și universitar;
g) reprezintă interesele Ministerului Educației în raport cu federațiile sportive naționale, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic;
h) colaborează cu federațiile sportive naționale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Comitetul Național Paralimpic, administrațiile publice centrale și locale pentru dezvoltarea sportului școlar;
i) beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive școlare și are rol de autoritate finanțatoare pentru proiectele și programele sportive inițiate de către unitățile de învățământ pentru activitatea asociațiilor sportive școlare.(4) Organizarea și funcționarea Federației Sportului Școlar și Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(5) Atribuțiile Federației Sportului Școlar și Universitar privind învățământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Secţiunea a 9-a Învățământul liceal vocațional teologic

Articolul 48
(1) Învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului național de învățământ.(2) Structura organizatorică a învățământului liceal vocațional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților se aprobă conform prevederilor prezentei legi.(3) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul liceal vocațional teologic se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu cultele religioase, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 49

În învățământul liceal vocațional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice.

Articolul 50

Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar liceal vocațional teologic se constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administrație al unității de învățământ.

Articolul 51

Organizarea și funcționarea învățământului liceal vocațional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 10-a Învățământul liceal vocațional pedagogic

Articolul 52
(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.(3) Organizarea învățământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educației.(4) În învățământul pedagogic, elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura și conținutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învățământul vocațional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).(5) Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități de aplicație sunt unități de învățământ preuniversitar definite potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităților de învățământ de aplicație pentru organizarea activităților de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenții înscriși la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educației.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică și examenele pentru evoluția în cariera didactică pentru maiștri-instructori și antrenori.

Secţiunea a 11-a Învățământul din penitenciare, centrele educative și de detenție

Articolul 53

Școlarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative și centre de detenție se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de prezenta lege. Desfășurarea activităților de instruire școlară în penitenciare, centre educative și centre de detenție se face în baza unui ordin comun al ministrului educației și al ministrului justiției care stabilește cadrul de colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Justiției, inclusiv între instituțiile aflate în subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educației și Ministerul Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.

Articolul 54
(1) În sistemul penitenciar se organizează cursuri de școlarizare pentru formele de învățământ obligatoriu și pot fi organizate cursuri și pentru alte programe educaționale prevăzute de prezenta lege.(2) Școlarizarea adulților, a minorilor și a tinerilor din penitenciare, centre educative și centre de detenție se realizează cu respectarea curriculumului național, în unități de învățământ de masă/special sau în clase de învățământ special afiliate unităților de învățământ din sistemul național de învățământ special care funcționează în locurile de detenție.

Articolul 55
(1) DJIP/DMBIP desemnează unitățile de învățământ care asigură școlarizarea persoanelor aflate în detenție, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative și a centrelor de detenție.(2) Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP și salarizat de unitatea de învățământ preuniversitar la care sunt arondate formațiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative și centrelor de detenție, după caz, în condițiile legii.(3) În conținutul documentelor școlare nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.(4) Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Justiției și alte autorități responsabile elaborează cadrul normativ de inserție pe piața muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).

Articolul 56
(1) Formațiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.(2) În situații temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite și din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcție de posibilitățile logistice ale locului de detenție, dar nu mai mult de 20 de elevi.

Articolul 57

Ministerul Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Educației colaborează în ceea ce privește dezvoltarea competențelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea școlară a persoanelor aflate în detenție.

Secţiunea a 12-a Învățământul postliceal

Articolul 58
(1) Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului.(2) Învățământul postliceal este finanțat de la bugetul de stat, pentru cifra de școlarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condițiile prezentei legi.(3) Învățământul postliceal special este integral subvenționat de stat.(4) Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(5) Organizarea și funcționarea învățământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Reglementările privind organizarea învățământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător și învățământului postliceal dual.(7) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.(8) Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).(9) Unitățile de învățământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învățământ postliceal pot școlariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităților publice locale. Veniturile obținute din taxa de școlarizare se utilizează exclusiv pentru finanțarea activității pentru care au fost instituite.(10) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanțată de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.(11) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat, finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (9) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, și se comunică Ministerului Educației.(12) Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitatea/Instituția elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesați.(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, admiterea se realizează în conformitate cu dispozițiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuții în domeniu. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.(14) Pot să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile prevăzute la alin. (12), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.(15) Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat, admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat, pot susține examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.(17) Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.(18) Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.(19) Unitățile de învățământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terțiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.(20) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin ordin al conducătorului ministerului de resort.

Secţiunea a 13-a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale

Articolul 59
(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.(2) Unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale pot fi înființate de oricare dintre:
a) autorități ale administrației publice locale sau județene, prin hotărâre;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoane juridice de drept privat;
d) ministrul educației, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).(3) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților, tutorilor sau reprezentanților legali sau a unei entități menționate la alin. (2), grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.(4) În cadrul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau în cadrul secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condițiile legii. Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale.(5) Elevii care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniți în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare și masă gratuite în internatul care deservește unitatea de învățământ preuniversitar cu predare în limba maternă.(6) Prevederile alin. (5) se aplică și pentru transportul în cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăța în limba maternă.(7) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.(8) În centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, organizate conform art. 122, în unitățile de educație extrașcolară, respectiv instituții de nivel județean, din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale, se asigură încadrarea cu specialiști care fac dovada cunoașterii limbii minorității respective, prin respectarea criteriilor de competență profesională.(9) Personalul didactic de predare care desfășoară activități didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale, precum și consilierii școlari/logopezii/ profesorii itineranți care desfășoară activități specifice în unități de învățământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare. Fac excepție de la obligativitatea de a face dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective personalul didactic care predă Limba și literatura română.(10) Ministerul Educației asigură manuale școlare atât pe suport hârtie, cât și în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, și manuale școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conținuturilor digitale aferente manualelor în cauză.(11) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorităților naționale, inscripționarea spațiilor comune, publicarea informațiilor pentru elevi și profesori, precum și afișajul de orice fel se vor realiza în limba română și în limba minorității respective.

Articolul 60
(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, la cererea părinților/reprezentantului legal, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.(4) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de evaluare la Limba și literatura maternă, la Istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate prin ordin al ministrului educației. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Elevilor aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.(6) În învățământul liceal și postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele și modulele de pregătire de specialitate se asigură însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.(7) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituțiilor echivalente, respectând criteriile de competență profesională, potrivit legii.(9) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții/reprezentanții legali ai elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.(10) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de predare.(11) Testele, evaluările și subiectele de examen la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).(12) Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul național.(13) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.(14) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.

Secţiunea a 14-a Învățământul pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și românii reîntorși în țară

Articolul 61
(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români de pretutindeni așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea legislației statului respectiv.(2) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.(3) Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2) se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.(4) Absolvenții de liceu prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la un examen național de bacalaureat special organizat în România.(5) Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal prevăzuți la alin. (1) pot fi înscriși la evaluarea națională sau, după caz, la examenul național de bacalaureat, special organizate în România.(6) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, procedura, precum și modul de organizare și desfășurare a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educației, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Unitățile de învățământ înființate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.(9) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităților de învățământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea facilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare.(10) Pentru organizarea și predarea noțiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.(11) Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze și sunt înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor externe.(12) Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de școlarizare.(13) Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(14) Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse prevăzuți la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(15) În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condițiile financiare aplicabile și forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (16) Elevii români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, pe teritoriul României.(17) La întoarcerea în țară, elevii pot fi înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 62
(1) Se înființează Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, denumit în continuare CNRID, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri și cheltuieli, finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească și dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură și civilizație românească în străinătate.(2) Statul român, prin intermediul CNRID, oferă programe de limbă, cultură și civilizație românească ca parte a învățământului antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, conform metodologiei și programelor stabilite prin ordin al ministrului educației.(3) CNRID oferă programe de limbă, cultură și civilizație românească, precum și alte programe educaționale de interes general, ca parte a învățării pe tot parcursul vieții, cetățenilor români și străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și unei oferte proprii.(4) Ministerul Educației și/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor în unitățile de învățământ din străinătate.(5) Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(6) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a) să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepția celor prevăzute la alin. (2);
b) să primească finanțări din bugetul de stat;
c) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;
d) să elibereze atestate, diplome și certificate de studiu.(7) CNRID are acces și promovează toate resursele educaționale deschise ale Ministerului Educației.(8) CNRID utilizează resurse educaționale deschise care includ Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e-learning „Învățăm în România“. Acestea vor cuprinde cel puțin următoarele: programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Secţiunea a 15-a Asigurarea siguranței în unitățile de învățământ preuniversitar

Articolul 63
(1) Siguranța în unitățile de învățământ se realizează sub coordonarea prefectului și este în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau a inspectoratelor județene de poliție, a Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București ori a inspectoratelor județene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și a unităților de învățământ preuniversitar.(2) La nivelul fiecărui județ/municipiului București, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de asigurare a protecției unităților de învățământ preuniversitar, a siguranței elevilor și a personalului didactic de către reprezentanții autorităților prevăzute la alin. (1), care se aprobă de prefect.(3) În fiecare unitate de învățământ preuniversitar, consiliul de administrație, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinților și asociației de părinți, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea condițiilor de acces în școală al profesorilor, elevilor și al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unității de învățământ și comunicat autorităților prevăzute la alin. (1).(4) Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor unităților de învățământ, pentru iluminat și pentru alte măsuri pentru creșterea siguranței unităților de învățământ, la solicitarea consiliului de administrație al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de poliție, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(5) Autoritățile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecția unităților de învățământ, elaborând și derulând programe sau proiecte de prevenire a violenței în mediul școlar. Biroul de siguranță școlară din cadrul inspectoratului județean de poliție/Inspectoratului de Poliție al Municipiului București întocmește un raport semestrial privind siguranța în școli, care este adus la cunoștința consiliului de administrație, a consiliului profesoral și a instituțiilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 64
(1) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la inițiativa Ministerului Educației, aprobă prin hotărâre Planul național pentru siguranța în învățământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.(2) PNSIP include următoarele:
a) prioritizarea și proiectarea investițiilor în reziliența infrastructurii;
b) propunerea de standarde de siguranță pentru unitățile de învățământ;
c) dotarea unităților de învățământ în conformitate cu standardele din domeniu;
d) expertizarea și reabilitarea tuturor unităților de învățământ preuniversitar de stat care se află în clasele de risc seismic RsI, RsII și RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.(3) Prevenirea situațiilor de urgență în unitățile de învățământ preuniversitar se asigură prin:
a) menținerea condițiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu și privind securitatea în caz de risc seismic a construcțiilor unităților de învățământ;
b) respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor și a Normelor specifice de apărare împotriva incendiilor;
c) respectarea Normelor generale de protecție în caz de risc seismic;
d) instruirea personalului unităților de învățământ preuniversitar și educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în situații de urgență.(4) Ministerul Educației asigură cuprinderea în curriculumul școlar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur și protecției civile pentru educarea beneficiarilor primari.(5) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură cel puțin de două ori pe an școlar, dintre care cel puțin o dată prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.(6) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situațiilor de urgență se asigură și prin acțiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov.(7) Acțiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activități de informare preventivă, exerciții privind modul de comportare în situații de urgență, lecții deschise și organizarea cercurilor tehnico-aplicative.(8) Activitățile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului afacerilor interne.(9) În acțiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situații de urgență județene și București-Ilfov pot fi utilizate și centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.(10) DJIP/DMBIP și instituția prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) și întocmirii unui raport anual.

Articolul 65
(1) În vederea creșterii nivelului de siguranță în școli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul național de combatere a violenței școlare, denumit în continuare PNCVS.(2) PNCVS vizează prevenirea și reducerea activităților și comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență verbală, fizică, psihologică – bullying, emoțională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât și ca orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari și a personalului din învățământ.(3) În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației, pe baza unei evaluări a climatului școlar, în colaborare cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților și cu instituțiile locale abilitate, precum serviciul siguranță școlară, serviciul public de asistență socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, unitățile de învățământ adoptă planuri de prevenire și reducere a violenței în școli.(4) Regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ trebuie să prevadă:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unității de învățământ;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență la nivelul unității de învățământ;
c) metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență la nivelul unității de învățământ.(5) La nivelul unității de învățământ, elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.(6) Personalul școlii, preșcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situație de violență asupra beneficiarilor primari sau personalului școlii este obligat să acționeze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violență, aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.(8) Dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă.(9) Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.(10) Personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.(11) Elevii care au fost victima unei situații de violență beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul școlar.

Articolul 66
(1) În urma consultării cadrelor didactice, a părinților sau elevilor majori, unitatea de învățământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor.(2) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul educațional prevăzut la art. 14 alin. (4) acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinților/reprezentanților legali pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari.(3) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video își asumă răspunderea publică cu privire la respectarea și punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare, în special în ceea ce privește modul de stocare, prelucrare și utilizare a datelor cu caracter personal obținute din înregistrările camerelor de supraveghere audio-video instalate în incinta unităților de învățământ.(4) Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinților își exprimă dezacordul, în scris, în cadrul contractului educațional.(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în situația instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese și săli de festivități.(6) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video:
a) asigură funcționarea corespunzătoare și continuă a sistemelor de supraveghere audio-video pe toată durata desfășurării activităților cu beneficiarii primari;
b) asigură angajarea personalului autorizat în ceea ce privește modul de organizare și funcționare a sistemului de supraveghere audio-video;
c) asigură păstrarea, în condiții de siguranță și confidențialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, după care aceste informații se șterg sau, după caz, se arhivează.(7) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligația de a permite accesul la înregistrări următoarelor categorii de persoane:
a) părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unității de învățământ;
b) directorului unității de învățământ, reprezentaților DJIP/DMBIP și reprezentanților Ministerului Educației;
c) psihologului/consilierului școlar din unitatea de învățământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, cu aprobarea directorului unității de învățământ;
d) personalului medical, dacă este cazul.(8) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziția persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se face pe bază de cerere scrisă, justificată, adresată directorului unității de învățământ. Cererea trebuie să cuprindă, pe lângă justificare, și perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.(9) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziția persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se realizează în maximum 2 zile de la momentul înregistrării cererii.(10) Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidențial și privat al înregistrărilor audio-video.(11) Înregistrările audio-video din incinta și din sălile de clasă ale unităților de învățământ nu pot fi comercializate și nu pot fi făcute publice.(12) Persoanele enumerate la alin. (7) care intră în posesia înregistrărilor audio-video din incinta sau din sălile de clasă nu pot publica aceste materiale și nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrității fizice sau psihice a beneficiarilor primari, părinților, tutorilor legali sau personalului angajat în unitățile de învățământ.(13) Încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal se sancționează conform legii.(14) Ministerul Educației elaborează norme specifice privind instalarea camerelor de supraveghere audio-video și poate asigura achiziționarea de sisteme de supraveghere audio-video.

Capitolul V Educația incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației

Secţiunea 1 Prevederi generale

Articolul 67
(1) Statul garantează dreptul la o educație incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educației, respectând principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educație al fiecărui copil și reprezintă procesul și măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul și condițiile pentru atingerea finalităților educaționale, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile și pe particularitățile individuale ale fiecărui copil.(2) Educația incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice, cu o atenție specială în ceea ce privește copiii expuși riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate școlare scăzute.(3) Se consideră în risc de excluziune școlară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identității lor culturale, segregare, abandon școlar și insucces școlar din cauza apartenenței lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate națională, remigranți sau audienți, refugiați, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerințe educaționale speciale, copii cu dizabilități, copii separați temporar sau definitiv de părinți, gravide și mame minore, copii și tineri din cadrul comunităților de romi vulnerabile, copii și tineri din penitenciare, centre educative și centre de detenție, copii victime ale violenței, ale abuzului, neglijării sau ale exploatării și ale oricărei forme de violență asupra lor, copii și tineri consumatori de droguri.(4) Se înființează Centrul Național pentru Educație Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituție publică, de interes național, în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. În cadrul CNEI funcționează Departamentul de cercetare în educație incluzivă și specială. În domeniul incluziunii, Ministerul Educației implementează politici publice cu sprijinul CNEI.(5) CNEI are următoarele atribuții:
a) susținerea Ministerului Educației în elaborarea strategiilor privind asigurarea educației incluzive pentru toții copiii, alături de alți factori interesați;
b) coordonarea metodologică a activității CJRAE/CMBRAE și a serviciilor educaționale incluzive asigurate de centrele școlare pentru educație incluzivă;
c) propunerea normelor metodologice Ministerului Educației, după consultarea specialiștilor din CJRAE/CMBRAE și din învățământul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin și privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unitățile de învățământ, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă și în unitățile școlare speciale;
d) elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea de politici publice și programe integrate și bazate pe evidențe, care susțin educația incluzivă, respectând interesul superior al copiilor în risc de excluziune școlară. O importanță ridicată se va acorda intervențiilor timpurii de incluziune educațională;
e) implementarea măsurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu tulburări specifice de învățare;
f) dezvoltarea și promovarea de metodologii, instrumente și resurse educaționale care susțin educația incluzivă și facilitează adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflați în risc de excluziune școlară;
g) organizarea cadrului de asistență psihopedagogică, integrare socială și culturală în mediul școlar, consiliere școlară și profesională, terapie logopedică, mediere școlară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenție în situații de violență școlară și asistență medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune școlară;
h) dezvoltarea strategiilor de inserție socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alți factori interesați;
i) asigurarea de sprijin pentru unitățile de învățământ de masă și special în desfășurarea unui proces permanent de îmbunătățire a managementului, a politicilor educaționale, a practicilor și culturii organizaționale, astfel încât resursele existente să fie utilizate în scopul susținerii participării la procesul de învățământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunități;
j) colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde naționale de calitate care vizează educația incluzivă, inclusiv specială;
k) dezvoltarea și implementarea unor programe naționale de formare continuă a personalului didactic de predare din sistemul național de învățământ, în domeniul educației incluzive;
l) realizarea de studii și cercetări în domeniul educației incluzive;
m) colaborarea cu unitățile de învățământ tehnologic special în vederea inserției socioprofesionale a elevilor cu dizabilități pe piața muncii;
n) evaluarea periodică a nevoilor de specialiști din domeniul educației incluzive și propunerea Ministerului Educației de măsuri în vederea adaptării resurselor umane din unitățile de învățământ la numărul de beneficiari primari.(6) Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNEI se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(7) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate:
a) să primească finanțări din partea altor instituții publice sau private;
b) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală.(8) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în termen de un an școlar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice.(9) Ministerul Educației, în colaborare cu instituțiile abilitate, elaborează standarde privind asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unitățile de învățământ preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adoptă prin ordin al ministrului educației.(10) Unitățile de învățământ colaborează cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum și cu furnizori licențiați și acreditați din domeniul serviciilor sociale și de sănătate.(11) Unitatea de învățământ preuniversitar are obligația să comunice autorităților abilitate suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(12) Personalul unităților de învățământ este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor privind situația economică, socială, familială, legală și de sănătate a preșcolarilor/elevilor, cu excepția contextelor în care acestea sunt necesare personalului sau autorităților abilitate pentru luarea de decizii și intervenții în beneficiul superior al copilului.

Secţiunea a 2-a Educația specială

Articolul 68
(1) Educația specială reprezintă forma de educație flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilități mintale, psihice, intelectuale și/sau senzoriale, precum și din cauza unor dizabilități fizice, motorii și neuromotorii, tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse și de sprijin specializat.(2) Educația specială se desfășoară prin intermediul învățământului special și special integrat și vizează:
a) beneficiarii primari cu CES integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă;
b) beneficiarii primari cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă sau special;
c) beneficiarii primari cu CES din învățământul special, care urmează curriculumul învățământului special;
d) beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează „Școala din spital“;
e) beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.(3) Educația specială se asigură începând cu nivelul antepreșcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferențiat, în funcție de cerințele educaționale speciale ale acestora:
a) prin adaptarea curriculumului școlar și completarea, prin intervenție specifică, a procesului de predare-învățare-evaluare;
b) prin activități complementare.(4) Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaționale și de asistență beneficiarilor primari cu cerințe educaționale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum și de implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(5) Educația beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învățare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învățare este aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Evaluarea și diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol național de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(7) Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului național de învățământ din România, este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme.(8) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională, socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu CES în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.(9) Tipurile de unități/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a educației incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educației.(10) Unitățile de învățământ de masă pot colabora cu facultăți de psihologie acreditate și licee pedagogice, pentru ca studenții și elevii respectivelor facultăți sau licee aflați în practică să asiste elevii cu CES și/sau dizabilități în timpul orelor de curs.

Articolul 69
(1) În învățământul antepreșcolar, educația specială se organizează sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilități fizice, intelectuale și/sau senzoriale, a unor tulburări emoționale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecțiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, precum și servicii specializate de asistență socială, medicală, psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice. Modul de organizare, terapiile și serviciile de intervenție timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului sănătății și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(2) În învățământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, educația specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a) sprijin special de nivel I – bazal;
b) sprijin special de nivel II – suplimentar;
c) sprijin special de nivel III – intensiv;
d) sprijin special de nivel IV – special.(3) Sprijinul special de nivel I – bazal – reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES‚ inclusiv dizabilități și tulburări specifice de învățare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învățământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învățământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare și/sau utilizare de tehnologii asistive.(4) Elevii cu nivel de sprijin I – bazal – beneficiază de asistență psihopedagogică și de intervenții de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-consilieri școlari, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și de activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ liceal special.(5) Sprijinul special de nivel II – suplimentar – reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu CES, inclusiv cu dizabilități și tulburări specifice de învățare, inclusiv cei aflați anterior în nivelul de sprijin I – bazal care necesită adaptări curriculare parțiale, activități de suport educațional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul și în afara orelor de curs, în sala de clasă și/sau în camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic și alte spații dedicate, inclusiv din centrele școlare de educație incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unități de învățământ special.(6) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin II – suplimentar – beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul școlar pentru a permite activități terapeutice cu specialiștii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri școlari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, după caz, în spații dedicate, inclusiv din centrele de educație incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unități de învățământ special. La acest nivel, în funcție de nevoi, preșcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator și ale unui interpret mimico-gestual.(7) Sprijinul special de nivel III – intensiv – reprezintă o formă de educație specială de care beneficiază preșcolarii/elevii identificați cu cerințe educaționale speciale‚ inclusiv dizabilități, care urmează:
a) curriculumul pentru învățământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activități de sprijin sporit între 2-4 ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, și intervenții individualizate specifice, precum și intervenții din partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri școlari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuți, profesori-psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali, după caz, precum și activități pentru sprijin educațional oferite de către cadre didactice de sprijin și itinerante, după caz, în spații dedicate;
b) un curriculum modificat și programe speciale, precum și intervenții individualizate complexe și integrate.(8) Preșcolarii și elevii cu nivel de sprijin III – intensiv:
a) desfășoară cel mult 70% din activitățile de învățare în spații speciale din cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în grupuri reduse, sau în unități de învățământ special, inclusiv în centre școlare de educație incluzivă;
b) participă la activități limitate de educație generală, în funcție de propriul profil.(9) Sprijinul special de nivel IV – special – reprezintă o formă de educație specială care se desfășoară în unități de învățământ special. Preșcolarii/Elevii desfășoară activități de învățare, terapii educaționale complexe și integrate și terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi și profesori kinetoterapeuți, implementate de către cadre didactice în unitățile de învățământ special, pentru preșcolarii/elevii cu CES și/sau cu dizabilități ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin alte măsuri de sprijin educațional incluziv.(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE și DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel județean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învățământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).(11) Componența comisiei responsabile cu orientarea școlară și profesională a copiilor și tinerilor cu CES, la nivel județean, pentru stabilirea nivelului de sprijin și a serviciilor de intervenție necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.(12) Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă și de școlarizare. În funcție de evoluția preșcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preșcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunității emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.(13) Pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale se elaborează de către comisia din cadrul centrului județean de asistență psihopedagogică planul educațional personalizat, care va include și servicii pentru familie, servicii psihologice și servicii de asistență psihopedagogică, servicii de sprijin în învățare, terapii specifice, kinetoterapie, facilitare. Planul educațional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educațional al elevului. Modelul planului educațional personalizat, modul de întocmire și de monitorizare a acestuia vor fi reglementate prin ordin al ministrului educației.(14) Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare și control și personalului didactic auxiliar cu atribuții în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67, de a îndeplini activități de orientare către învățământul special în mod abuziv este abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.(15) Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se asigură condiții de egalizare de șanse, în funcție de tipul de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învățare, cât și la susținerea evaluării naționale, a examenului național de bacalaureat și a examenelor de certificare a competențelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), procesul educațional se poate desfășura și în cadrul grupelor/claselor organizate în unitățile de învățământ de masă.(17) Orientarea/Reorientarea dinspre învățământul special spre învățământul de masă și invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinților/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceștia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.

Articolul 70
(1) Educația specială se organizează, în general, în unitatea de învățământ de proximitate a domiciliului elevului. În situația în care tipul de sprijin menționat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învățământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învățământ care asigură sprijinul necesar.(2) Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiștii din cadrul CJRAE/CMBRAE și din cadrul unităților de învățământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educația specială din toate unitățile de învățământ.(3) În lipsa personalului necesar, directorul unității de învățământ, cu acordul consiliului de administrație, poate achiziționa serviciile necesare îndeplinirii obligațiilor legale, costurile fiind acoperite din finanțarea de bază potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. c) și alin. (6).(4) Toate activitățile și serviciile de educație specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.(5) Antepreșcolarii/Preșcolarii/Elevii cu CES, școlarizați în unitățile de învățământ de masă sau în unități de învățământ special, de stat și particulare, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului școlar, de una dintre următoarele forme de sprijin:
a) vouchere educaționale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
b) asistență socială completă, constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminții și a încălțămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate din cadrul direcțiilor generale județene/direcției municipiului București de asistență socială și protecția copilului.(6) Procedura de acordare a voucherelor educaționale pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia și de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și recuperare.

Articolul 71
(1) Prin excepție de la prevederile art. 15, durata școlarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de tipul și nivelul de severitate a dizabilității și a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Educația specială realizată în cadrul învățământului special și special integrat dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, precum și de metode de evaluare adaptate tipului și nivelului de severitate a dizabilității și aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Prin excepție de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanțării de bază, finanțarea per elev/preșcolar din unitățile de învățământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II și, după caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (6).(4) Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III și IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și gradului de dizabilitate, în unitățile de învățământ special și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.(5) Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.(6) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite și de furnizori publici și privați de servicii sociale acreditați sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înființate și în unitățile de învățământ special, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă.(7) Ministerul Educației stabilește, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și cu alte autorități responsabile, cadrul legal pentru încurajarea și facilitarea accesului și participării pe piața forței de muncă și/sau în învățământul superior a beneficiarilor primari cu CES.

Secţiunea a 3-a Școala din spital

Articolul 72
(1) Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare se organizează „Școala din spital“, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în unitatea sanitară în care aceștia sunt în tratament, în monitorizare medicală sau la recuperare.(2) Pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcție de nevoile acestora, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Înscrierea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului în „Școala din spital“ sau școlarizarea la domiciliu se realizează la cererea părinților/reprezentantului legal, în conformitate cu metodologia de organizare și funcționare a școlilor din spital și a școlarizării la domiciliu, aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(4) Antepreșcolarul, preșcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care a fost școlarizat anterior înscrierii în „Școala din spital“ și are dreptul de a reveni în unitatea de învățământ, oricând în timpul anului școlar.(5) Preșcolarilor cuprinși în forma de școlarizare din spital în grupa mare, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa pregătitoare în unitatea de învățământ din circumscripția arondată.(6) Elevii cuprinși în forma de școlarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticați cu boli cronice invalidante, cu afecțiuni maligne, cu alte boli amenințătoare de viață sau cu afecțiuni care necesită spitalizare îndelungată și/sau imobilizare la domiciliu, sunt admiși pe locuri speciale în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educației și dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.(7) În situația în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“ și, în timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru școlarizarea la domiciliu cu prezența fizică a cadrului didactic sau în unitatea de învățământ de proveniență sau în regim online/hibrid, în funcție de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinților/ reprezentantului legal.(8) Unitățile de învățământ preuniversitar care școlarizează antepreșcolari, preșcolari și elevi prevăzuți la alin. (1), denumite „școli din spital“, pot fi organizate:
a) în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, prin ordin al ministrului educației, la propunerea senatelor universitare, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Acestea parcurg toate etapele de autorizare și acreditare prevăzute de lege;
b) în colaborare cu DJIP/DMBIP, direcțiile de sănătate publică județene/Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și unități sanitare ca unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca structură arondată a unei alte unități de învățământ.(9) Metodologia-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea școlilor din spital se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(10) „Școala din spital“ înființată în cadrul unei instituții de învățământ superior cu facultăți de medicină poate asigura procesul instructiv-educativ pentru antepreșcolarii/preșcolarii/ elevii din spitalele aflate în județele în care desfășoară activități didactice, județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru antepreșcolarii, preșcolarii, elevii internați, indiferent de numărul acestora.(11) Ministerul Educației înființează Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educației.(12) În cadrul școlilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, ori prin detașare, în condițiile art. 181 și 191.(13) Prin excepție de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul național al profesorilor pentru „Școala din spital“, norma didactică cuprinde activități de predare în cadrul „Școli din spital“, la domiciliul preșcolarului sau elevului, activități educative și orice alte activități extradidactice.(14) În cadrul școlilor din spital pot fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital, și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea părinților/reprezentantului legal.(15) Pentru antepreșcolarii/preșcolarii/elevii spitalizați în unitățile administrativ-teritoriale în care nu sunt organizate unități de învățământ preuniversitar în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, instituțiile de învățământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în vederea organizării și desfășurării procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului național al profesorilor pentru „Școala din spital“.(16) Procesul instructiv/de predare-învățare-evaluare desfășurat în „Școala din spital“ sau la domiciliu este adaptat specificului bolii și anului de studiu în care este înscris preșcolarul/elevul.(17) Unitățile de învățământ preuniversitar de tipul „Școli din spital“ beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități de evaluare, asistență psihoeducațională și, după caz, orientare școlară a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al CJRAE/CMBRAE.(18) Pentru elevii cu CES se asigură condiții de egalizare de șanse, pe tip de tulburare/afecțiune/dizabilitate, atât în cadrul proceselor de învățare și evaluare în parcursul școlar, cât și la susținerea evaluărilor naționale și a examenului național de bacalaureat.(19) Începând cu anul școlar 2024-2025, formațiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor și care funcționează în cadrul unităților de învățământ preuniversitar speciale pot fi transferate la școlile din spital înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu facultăți de medicină, cu acordul senatului universitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 73
(1) Pe toată perioada școlarizării în spital, antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și părinții/reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au. Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educației. Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru înscrierea la „Școala din spital“ și, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevului.(2) Pe toată perioada școlarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului/elevului, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare și de a propune orice măsură educațională în interesul acestuia.(3) Antepreșcolarul/Preșcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/clasa unității de învățământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.

Secţiunea a 4-a Susținerea participării în învățământul preuniversitar

Articolul 74
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar se poate derula programul „Școala după școală“, care are caracter complementar în raport cu programul școlar și cuprinde activități educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competențelor dobândite de elevi în cadrul programului școlar, precum și alte activități pentru susținerea dreptului la educație, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.(2) Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învățământ preuniversitar în parteneriat cu autoritățile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unități de învățământ, biblioteci locale/județene, asociații de părinți, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizații neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educației ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Hotărârea de derulare a programului „Școala după școală“ se adoptă de unitatea de învățământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administrație, pe baza unei analize de nevoi. Activitățile desfășurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învățământ dispune de infrastructura și de personalul de specialitate necesare implementării.(4) Statul finanțează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinație, programul „Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal.(5) Finanțarea programului „Școala după școală“ poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice centrale și locale sau de către universități, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.(6) Activitățile derulate în cadrul programelor de tip „Școala după școală“ pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora de personal didactic de predare și, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în situația în care unitatea de învățământ desfășoară programul în parteneriat cu o organizație neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.

Articolul 75
(1) În unitățile de învățământ se desfășoară programul „Învățare remedială“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăți de învățare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învățare, inclusiv copiii români veniți din afara granițelor țării, în raport cu prevederile curriculare.(2) Programul „Învățare remedială“ este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon școlar și/sau părăsire timpurie a școlii și copiilor români veniți din afara granițelor țării.(3) Programul „Învățare remedială“ poate fi realizat și în cooperare cu organizații neguvernamentale, cu entități ale cultelor recunoscute de stat, cu condiția ca personalul implicat să îndeplinească condițiile de studii de specialitate și de pregătire psihopedagogică necesare desfășurării activităților de predare, și poate include activități pentru întreaga familie, în măsura în care acestea sprijină învățarea.(4) La nivelul unității de învățământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a programului „Învățare remedială“, un set de obiective și o propunere de realizare a activităților aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi și conform criteriilor stabilite în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.(5) În situații justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigență sau de încheiere a situației școlare sau pentru actualizarea și îmbunătățirea competențelor, în perspectiva deschiderii noului an școlar, activitățile remediale se pot desfășura și pe durata vacanței școlare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administrație al unității de învățământ, cu consultarea beneficiarilor primari și secundari ai educației.(6) Activitățile realizate în cadrul programului „Învățare remedială“ sunt evaluate periodic de către ARACIIP și au ca scop reducerea abandonului școlar/părăsirii timpurii a școlii, inclusiv creșterea performanței elevilor la evaluările naționale și suport în dobândirea tuturor competențelor-cheie prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) Statul finanțează programul „Învățare remedială“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, din sumele alocate cu această destinație, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autorităților administrației publice locale, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. În acest sens, Ministerul Educației organizează programe de granturi nerambursabile, a căror eficiență este evaluată de ARACIIP.

Articolul 76
(1) Statul român garantează accesul egal la educație pentru elevele gravide și pentru elevii care au devenit părinți, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunității școlare. Unitățile de învățământ au obligația să ia măsuri adecvate pentru a proteja elevele gravide și elevii părinți de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv.(2) Elevele gravide și elevii părinți vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să își continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilității de învățare online, acolo unde este posibil.(3) În vederea protejării dreptului la educație al elevelor gravide și al elevilor părinți, Ministerul Educației elaborează, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o metodologie specifică privind școlarizarea elevelor gravide și a elevilor părinți, aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, autoritățile publice locale, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite și a maternității timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor.(5) Elevele gravide și elevii părinți beneficiază cu prioritate de următoarele facilități care vizează combaterea abandonului școlar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3):
a) motivarea unui număr limitat de absențe;
b) transferul în cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;
c) asistență medicală specifică în cabinetele de medicină școlară și în cabinete specializate;
d) activități de învățare remedială;
e) activități în cadrul programului „Școala după școală“ și al programului educațional „A doua șansă“. Metodologia de organizare a programului educațional, prevăzută la art. 20 alin. (2), va cuprinde în mod obligatoriu măsuri specifice care să faciliteze accesul la program;
f) consiliere școlară, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar, și psihologică;
g) consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale și cele privind starea de sănătate, inclusiv cu sprijinul unui mediator școlar și al unui mediator sanitar;
h) prioritate la înscrierea copilului în cadrul unităților de învățământ preuniversitar de nivel antepreșcolar din apropierea unității de învățământ la care este înscris elevul părinte;
i) prioritate la accesarea serviciilor complementare de educație timpurie;
j) prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (9), prioritate la transfer în cadrul unei unități de învățământ care are în structură nivelul antepreșcolar pentru înscrierea copilului;
k) posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naștere sau cu perioada de îngrijire a copilului.(6) Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la alin. (3) și nu constituie segregare școlară.(7) Unitățile de învățământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinți beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activități specifice.(8) Pe toată perioada școlarizării elevelor gravide sau elevilor părinți se desemnează un cadru didactic monitor care are obligația de a supraveghea parcursul educațional al acestora, de a ține în permanență legătura cu unitatea de învățământ la care aceștia sunt înmatriculați și de a propune măsuri educaționale în interesul acestora.(9) Elevele gravide și elevii părinți beneficiază de rezervarea locului de școlarizare în cadrul unității de învățământ la care sunt școlarizați și au dreptul de a reveni în unitatea de învățământ oricând în timpul anului școlar.(10) În cazul în care elevele gravide sau elevii părinți întâmpină dificultăți financiare în a-și asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceștia vor fi sprijiniți financiar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).(11) DJIP/DMBIP monitorizează situația și progresul elevelor gravide și elevilor părinți în ceea ce privește continuarea studiilor.(12) Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta și îmbunătăți politicile și programele educaționale care vizează elevele gravide și elevii părinți, astfel încât aceștia să poată să își continue studiile.(13) Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse.(14) Pe toată perioada școlarizării, elevele gravide și elevii părinți sau reprezentanții legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au conform alin. (5) lit. g). Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3). Dosarul conținând documentele școlare și orice alt act necesar pentru revenirea cu prezența fizică în unitatea de învățământ de bază va fi întocmit instituțional de către inspectorul școlar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevei.(15) În unitățile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide și elevi părinți, la nivelul unității de învățământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator școlar.

Secţiunea a 5-a Reducerea abandonului școlar

Articolul 77
(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare.(3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean.(4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor.(5) PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.(6) Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(7) PNMS este derulat și finanțat din bugetul național și din fonduri externe, venituri proprii și sponsorizări. Autoritățile administrației publice locale pot stabili suplimentarea numărului de beneficiari, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu asigurarea finanțării, cu încadrare în sumele aprobate cu această destinație în bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.(8) Includerea unităților de învățământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educației. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii țări pentru toți beneficiarii primari până la debutul anului școlar 2029-2030.(9) Lista unităților de învățământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate, și este completată anual până la data de 1 februarie a anului calendaristic în curs pentru anul școlar următor.(10) DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educației, trimestrial și ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficiență și impact pentru PNMS, precum și modul în care acesta este derulat. Indicatorii de eficiență și impact sunt stabiliți prin ordin al ministrului educației. Valorile indicatorilor de eficiență și impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educației.(11) În funcție de indicatorii de eficiență și impact obținuți în conformitate cu prevederile alin. (10), Ministerul Educației implementează măsuri pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea PNMS.(12) Elevii identificați ca fiind în categoria cu risc de abandon școlar participă cu prioritate la activitățile programului „Școala după școală“, ale programului național „Învățare remedială“, la activitățile de consiliere psihopedagogică și beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului.

Secţiunea a 6-a Zone de investiții prioritare în educație

Articolul 78
(1) Ministerul Educației coordonează implementarea programelor pentru zone de investiții prioritare în educație, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare și rezultate școlare cu care se confruntă elevii aflați în risc de excluziune socială.(2) Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și copiii și tinerii din cadrul comunităților de romi vulnerabile, aflați în risc de abandon școlar sau de eșec școlar.(3) Ministerul Educației și instituțiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali, entități din mediul privat, culte religioase recunoscute în România și organizații neguvernamentale, efectuează periodic cartografierea și identificarea zonelor de investiții prioritare în educație, definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educației organizează programe pentru zone de investiții prioritare în educație, care includ măsuri integrate de suport educațional și socioeconomic prin oferta școlară și prin servicii complementare pentru elevii aflați în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului, participării și creșterii calității rezultatelor școlare ale acestora.(5) Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație formate din reprezentanți ai consiliilor județene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcțiilor județene de statistică, instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor neguvernamentale sau ai altor organizații, asociații și instituții din societatea civilă, cu activități relevante în plan educațional.(6) Pentru elevii aparținând unei minorități naționale, aflați în risc de excluziune socială, în consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație sunt cuprinși și reprezentanți ai organizației minorității naționale respective.(7) Ministerul Educației, cu consultarea structurilor asociative ale administrației publice locale, va adopta prin ordin al ministrului educației metodologia privind organizarea, funcționarea și rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație.(8) Zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de măsuri de finanțare de bază suplimentare care să satisfacă nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în unitățile de învățământ din zonele de investiții prioritare în educație beneficiază de stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenție, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern inițiate de Ministerul Educației.

Secţiunea a 7-a Desegregarea școlară

Articolul 79
(1) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile.(2) În materia segregării școlare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cadrul normativ și instituțional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educației.(3) În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de lege.(4) Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a dreptului la educație, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educației, având drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate și încălcarea demnității umane.(5) În sensul prezentei legi, prin segregare școlară se înțelege acel tip de discriminare săvârșită în cadrul unei unități de învățământ, prin separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului respectiv din totalul elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială.(6) Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, desfășoară activități de monitorizare și intervenție în vederea prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3). În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu reprezentanții consiliilor județene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor București, reprezentanții județeni ai structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național și organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.(7) În cazul în care sunt constatate situații care generează orice formă de segregare școlară pe criteriile prevăzute la alin. (3), Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de intervenție imediată, prin ordin al ministrului educației.

Articolul 80
(1) Comisia Națională pentru Desegregare Școlară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educației, elaborează și coordonează implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară în unitățile de învățământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice și activități destinate prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învățământ preuniversitar.(2) Regulamentul de organizare și funcționare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 81

La propunerea CNDS, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu autoritățile și instituțiile publice, precum și cu organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cu care CNDS are obligația de a colabora, în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare.

Secţiunea a 8-a Asigurarea serviciilor de medicină școlară

Articolul 82
(1) În fiecare unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică din România se înființează/se organizează cabinete medicale/cabinete stomatologice școlare autorizate sanitar. Prin excepție, în fiecare unitate de învățământ special se înființează/se organizează un cabinet de medicină școlară până în anul 2027.(2) Serviciile medicale și stomatologice școlare furnizate de un cabinet medical/stomatologic școlar sunt gratuite pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar prevăzute la alin. (1).(3) Conducerea unităților de învățământ preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ și auxiliar colaborează cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unității de învățământ, conform ordinului comun al ministrului sănătății și al ministrului educației. Până la înființarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar sunt arondate cabinetului medical din unitatea de învățământ cea mai apropiată.(4) În cazul în care nu există cabinete medicale în unitățile de învățământ preuniversitar, conform alin. (1), autoritățile administrației publice locale au obligația să le înființeze până în anul 2030.(5) Asistența medicală din cadrul cabinetelor medicale/ stomatologice se asigură de medici cu drept de liberă practică și de asistenți medicali, așa cum sunt definiți de legislația specială.(6) Alte categorii de personal care sunt încadrate în cabinetele medicale sunt angajate cu contract individual de muncă.(7) Personalul medical de specialitate din cadrul unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv cel din creșele publice, este angajat de autoritățile administrației publice locale, cu avizul Ministerului Sănătății, și salarizat conform legii salarizării unice.(8) Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și din unitățile de învățământ special, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de personal, dotări, consumabile, birotică, medicamente și materiale sanitare, înființări și amenajări de cabinete, se asigură conform prevederilor art. 3 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea poate fi suplimentată din fonduri externe nerambursabile, donații sau sponsorizări, conform legii.(9) Unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a asigura funcționalitatea cabinetelor medicale din cadrul unităților de învățământ de stat care au fost înființate și dotate prin fonduri europene nerambursabile, ulterior finalizării perioadei de implementare a proiectului, primind finanțare în acest sens de la bugetul de stat.(10) În unitățile de învățământ particulare, activitatea de medicină școlară poate fi realizată și de către un medic sau un asistent medical de medicină școlară care încheie cu această unitate de învățământ un contract individual de muncă sau alt tip de contract.(11) Asigurarea asistenței medicale în unitățile de învățământ preuniversitar, precum și examinarea periodică a stării de sănătate a beneficiarilor primari se realizează pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății și aprobate prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății.(12) Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de învățământ de stat se obține fără taxe de către autoritatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.(13) În unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, activitatea de medicină școlară este organizată și asigurată prin grija ministerelor de resort/direcțiilor de specialitate ale acestora, conform reglementărilor proprii de asigurare a asistenței medicale în unitățile de învățământ militar.(14) Prin excepție de la prevederile alin. (7), personalul medical de specialitate din învățământul special este angajat de către unitățile de învățământ special în care funcționează cabinetul medical.(15) Finanțarea cabinetelor medicale din unitățile de învățământ special de stat, inclusiv în ceea ce privește asigurarea dotărilor, se asigură din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetul unităților administrativ-teritoriale. Finanțarea poate fi suplimentată din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din fonduri externe nerambursabile, donații sau sponsorizări, conform prevederilor legale în vigoare.

Secţiunea a 9-a Dreptul la transport și alte facilități

Articolul 83
(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculați în cadrul unităților de învățământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin, prevăzut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct. (iv), beneficiază de gratuitate, în condițiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului școlar, în scopul asigurării dreptului la educație, în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern inițiate de Ministerul Educației și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.(2) Finanțarea gratuității prevăzute la alin. (1):
a) pentru transportul public local și metropolitan rutier se asigură din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu această destinație;
b) pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor care sunt școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);
c) elevilor care sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază și localitatea de domiciliu, astfel:(i) contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;(ii) contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.(3) Hotărârea de dare în administrare sau, după caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul programelor județene și interjudețene de transport public local de persoane prin curse regulate, include cerințe clare cu privire la politica de tarifare practicată pentru elevii din învățământul preuniversitar.(4) Prin derogare de la prevederile Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă pentru serviciile publice, elaborează normele-cadru privind stabilirea, ajustarea și modificarea tarifelor serviciilor publice de transport local și județean, inclusiv în vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1).(5) Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autoritățile contractante pentru obligațiile de serviciu public aferente gratuității elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuității elevilor se sancționează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calității de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educației au obligația instalării de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de 2 ani de la aprobarea Metodologiei de operaționalizare a cardului național de elev.(6) În vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1) pentru transportul cu metroul și feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, precum și pentru transportul naval, finanțarea se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.(7) Dovada calității de beneficiar al gratuității la transport se face prin cardul național de elev sau prin orice alt înscris, emis de unitatea de învățământ, din care rezultă calitatea de elev.(8) În cazul în care elevii nu sunt școlarizați în satul, comuna, orașul sau municipiul de domiciliu și nu beneficiază de existența serviciilor de transport public, aceștia beneficiază, pe durata cursurilor școlare, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabilește anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului județean, în funcție de distanța dintre unitatea de învățământ și domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la aceste situații și le prezintă Ministerului Educației și autorităților locale competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane.(9) Pentru identificarea situațiilor prevăzute la alin. (8) consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu competențe pe transport transmit către DJIP, cu 30 de zile înainte de începerea anului școlar, lista rutelor pentru care se asigură transport public.(10) Finanțarea facilităților prevăzute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației.(11) În situații temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autoritățile publice locale pot organiza, direct sau prin delegare, transport de tip curse școlare/destinat exclusiv elevilor și preșcolarilor pentru transportul de la/până la unitatea de învățământ preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse școlare/destinat exclusiv elevilor și preșcolarilor se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Elevii care beneficiază de această formă de transport nu pot beneficia simultan și de prevederile alin. (8).(12) Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea oricărei burse cu caracter social, precum și pentru alte beneficii sociale.(13) Se înființează programul național „O carte pentru fiecare“ în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură, finanțat din bugetul național și din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(14) Elevii cazați în internate în baza regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ beneficiază de gratuitate la masă și cazare, cu excepția celor înscriși în învățământul postliceal. Finanțarea se asigură din bugetele autorităților administrației publice locale.(15) Se înființează Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“ în vederea promovării culturii naționale și universale în rândul comunității școlare. Prin Programul național „Vouchere culturale pentru elevi“, deținătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziția beneficiarului pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației.(16) Pentru elevii din cadrul unităților de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale care învață Limba și literatura română după programa specială se organizează Programul național de susținere a învățării limbii și literaturii române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot parcursul învățământului preuniversitar.(17) PNSILLR este destinat în principal elevilor din unitățile de învățământ prevăzute la alin. (16), unde media testelor naționale, evaluărilor naționale, bacalaureatului la Limba și literatura română este sub media națională a claselor cu predare în limba română.(18) PNSILLR va finanța anual schimburi de elevi, cu scopul de a susține posibilitatea utilizării extinse, într-un context nonformal, a limbii române, tabere de Limba română, realizarea de materiale didactice auxiliare, platforme și jocuri digitale interactive pentru asigurarea însușirii limbii române prin dezvoltarea competențelor de comunicare în scris și oral, conform nivelurilor de competență stabilite de Cadrul european comun de referință pentru limbi.(19) Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, în limita bugetelor aprobate.(20) Sumele decontate în contul acordării facilităților de transport prevăzute la alin. (1) nu pot depăși sumele care corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligația asigurării facilităților de transport asupra costurilor și veniturilor operatorului de transport, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului.

Articolul 84
(1) Începând cu învățământul primar, elevii primesc cardul național de elev.(2) Cardul național de elev este nominal și atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităților prevăzute în prezenta lege sau al altor facilități adresate elevilor cuprinse în legi speciale.(3) În baza cardului național de elev, operatorii economici pot oferi facilități elevilor.(4) Cardul național de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unitățile de învățământ, la începutul fiecărui ciclu de învățământ.

Capitolul VI Curriculumul național

Articolul 85
(1) Învățământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblul multifuncțional și transferabil de cunoștințe, abilități și aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea și dezvoltarea personală;
b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
c) participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;
e) respectarea demnității, toleranței și a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
f) respectarea principiilor de etică și integritate în activitatea școlară, cu privire la selecția, utilizarea și citarea corectă a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza și preluarea informațiilor utilizate;
g) dezvoltarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și promovarea sustenabilității, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social și cultural;
h) asigurarea capacității de adaptare și participarea activă la viața socială, economică, politică și culturală în contextul transformării digitale;
i) pregătirea competențelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranță;
j) formarea unui stil de viață sănătos bazat pe activitate fizică, alimentație corespunzătoare și reguli de igienă.(2) Modul de formare a competențelor trebuie să aibă în vedere:
a) utilizarea de tehnici de învățare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;
b) utilizarea de tehnici de învățare bazată pe rezolvarea problemelor;
c) utilizarea resurselor educaționale online;
d) utilizarea de tehnici și tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învățare;
e) utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.(3) În vederea atingerii competențelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învățare. Acestea reprezintă un instrument de planificare și monitorizare a învățării la nivelul fiecărui elev, care stă la baza individualizării oportunităților de învățare pe care le oferă școala.(4) Planul individual de învățare are următoarele caracteristici:
a) pornește de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ și sumativ;
b) ia în considerare nevoile de învățare ale fiecărui elev, care sunt diferite și, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c) valorifică experiențele de învățare anterioare ale elevului;
d) stabilește obiectivele pe termen imediat și pe termen lung ale elevului;
e) proiectează noile experiențe de învățare în funcție de nevoile, interesele și ritmul elevului;
f) este dezvoltat în urma interacțiunii dintre profesor, elev și părinte.(5) Planul individualizat de învățare este parte componentă a portofoliului educațional al elevului.(6) În învățământul preuniversitar se aplică curriculumul național, care oferă oportunități de învățare pentru elevi, astfel încât fiecare să își valorifice potențialul, în funcție de pregătire, nevoi și interese de cunoaștere, în vederea integrării și participării active în societate.(7) Curriculumul național este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar și include planurile-cadru de învățământ, programele școlare și standardele naționale de evaluare.(8) Manualele școlare alternative și metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de sprijin în vederea implementării curriculumului național.

Articolul 86
(1) În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate și, după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului școlar în curs.(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, și se stabilește la nivel central prin ordin al ministrului educației.(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.(4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.(5) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/ reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile.(6) Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.(7) Proiectarea și aprobarea CDEOȘ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 87
(1) Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, și avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educației încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Articolul 88
(1) Programele școlare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educațională pentru discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp și un parcurs școlar determinat, în concordanță cu prevederile planurilor-cadru de învățământ.(2) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației și se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Planurile-cadru ale învățământului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul“ și „Istoria comunismului din România“, ca discipline școlare, parte a trunchiului comun.(4) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, și se aprobă prin ordin al ministrului educației.(5) Oferta națională de discipline opționale ale învățământului gimnazial și liceal include și „Istoria, robia și deportarea romilor“ ca disciplină școlară modulară opțională.(6) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din România“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză și investigație în domeniu, folosind și expertiza altor instituții: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică.(7) Programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria, robia și deportarea romilor“ se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher și cu organizația minorității membră a Consiliului Minorităților Naționale.(8) Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate, sub coordonarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituții guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaționale și conferințe specifice destinate acestora.(9) Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher și a organizației minorității membre a Consiliului Minorităților Naționale, care au rolul de a organiza programe educaționale și conferințe specifice destinate acestora.(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.(11) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, programele școlare pentru disciplinele care fac parte din CDEOȘ se pot elabora la nivel național sau la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului școlar al elevilor, a structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.(12) În cazul alternativelor educaționale, planurile-cadru și programele școlare sunt elaborate de reprezentanți ai acestora și sunt aprobate de Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației.(13) În învățământul particular și confesional se utilizează planurile-cadru de învățământ și programele școlare aprobate prin ordin al ministrului educației sau planuri și programe de învățământ similare ori alternative învățământului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educației.(14) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar teologic/confesional se elaborează de către Ministerul Educației, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației.(15) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul militar se elaborează în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) și (4).(16) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul preuniversitar se vor realiza în acord cu prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române și vor conține, pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici, cel puțin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor române (LSR).

Articolul 89
(1) Curriculumul național pentru învățământul preuniversitar se axează pe competențele promovate la nivel european/internațional pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, care stau la baza profilului de formare a absolventului.(2) Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, un referențial pentru proiectarea, implementarea și evaluarea acestuia și este aprobat prin ordin al ministrului educației. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competențelor, în funcție de stadiile de dezvoltare ale elevilor.(3) Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și de evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.(4) În situații justificate, Ministerul Educației poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al ministrului educației, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învățământ, precum și ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învățare în programa școlară aprobată.

Articolul 90
(1) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare.(2) La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se constituie echipe multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenția timpurie, asistența psihopedagogică și monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificați cu abilități cognitive scăzute și/sau socioemoționale adaptive în raport cu vârsta și nivelul lor de școlarizare. Constituirea și modul de funcționare a echipelor multidisciplinare se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Articolul 91

Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a) competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
b) competență în multilingvism;
c) competență matematică și competență în științe, tehnologie și inginerie;
d) competență digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
e) competență personală, socială și de a învăța să înveți;
f) competență civică, juridică și de protejare a mediului;
g) competență antreprenorială;
h) competență de sensibilizare și exprimare culturală.

Articolul 92
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar pot funcționa clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv.(2) Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu învățământul primar.(3) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înțelege acea clasă din învățământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puțin 2 ore față de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învățământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.(4) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înțelege acea clasă din învățământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puțin 3 ore față de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învățământ, care se alocă din CDEOȘ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puțin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.

Articolul 93
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau particulare și confesionale autorizate provizoriu și acreditate se utilizează manuale școlare alternative și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educației. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Manualele școlare alternative se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educației. Modul de asigurare a manualelor școlare alternative pentru elevi se reglementează prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Personalul didactic de predare selectează și recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, manuale școlare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educației, pentru utilizarea în procesul didactic.(4) Elevii și personalul didactic de predare din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/ autorizat și confesional beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.(5) În baza libertății inițiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta și utiliza la clasă materiale și auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educației, precum și resurse educaționale deschise, în vederea îmbunătățirii calității procesului educațional.(6) Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor și personalului didactic de predare din învățământul de stat infrastructura și dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru accesarea materialelor digitale de învățare.

Articolul 94

Bibliotecile școlare, inclusiv cele virtuale susținute de Ministerul Educației și centrele de documentare și informare, se organizează și funcționează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.

Capitolul VII Scopul, structura și caracteristicile evaluărilor

Secţiunea 1 Aspecte generale privind evaluarea

Articolul 95
(1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

Articolul 96
(1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

Articolul 97
(1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale.

Secţiunea a 2-a Evaluarea în parcursul școlar

Articolul 98
(1) Portofoliul educațional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învățării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de școlarizare, rezultate la evaluările naționale și recomandări de recuperare a pierderilor de învățare, produse sau rezultate ale activităților desfășurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale și informale.(2) Portofoliul educațional se utilizează începând cu debutul învățământului obligatoriu și este utilizat pe tot parcursul învățământului preuniversitar. Informații din portofoliul educațional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaționale și fundamentarea intervențiilor de sprijin.(3) La finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele au obligația să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenților de învățământ liceal se poate realiza și o recomandare sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă. Recomandările sunt consultative și sunt emise în baza metodologiei specifice și sunt incluse în portofoliul educațional.(4) După finalizarea învățământului obligatoriu, portofoliul educațional poate fi completat cu rezultate ale activităților de învățare pe tot parcursul vieții.(5) Portofoliul educațional este obligatoriu începând cu generația de preșcolari care intră în grupa mijlocie și generația de elevi din clasa pregătitoare, în anul școlar 2024-2025. Formatul portofoliului educațional, modalitatea de înscriere a datelor și alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(6) Rezultatele activităților desfășurate în cadrul unităților de educație extrașcolară sunt cuprinse în portofoliul educațional.(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educației prin intermediul CNEI și CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziționării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD și centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licențierii de către consilierul școlar a utilizării instrumentelor, precum și costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licențiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).(8) Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naționale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului.(9) Funcționarea și gestionarea platformei naționale de alfabetizare funcțională sunt realizate de CNCE.(10) Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicității anual de către Ministerul Educației.

Articolul 99
(1) La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educația preșcolarilor, în colaborare cu consilierul școlar, întocmește un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socioemoționale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) La finalul clasei pregătitoare și al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmește, în colaborare cu profesorul consilier școlar, pe secțiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socioemoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele naționale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) În situația în care elevul urmează învățământul gimnazial în altă unitate de învățământ, unitatea de învățământ de proveniență transmite rapoartele descriptive de evaluare și planurile individualizate de învățare, părți componente ale portofoliului educațional, unității de învățământ la care elevul urmează învățământul gimnazial.(4) La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii, la limbă și comunicare, matematică și științe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Aceste evaluări includ și itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Proba de limbă și comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea calității învățării, cu rol reglator la nivel de sistem.(5) Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.(6) Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învățare, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) În vederea aplicării evaluărilor naționale, cu rol de monitorizare și prognoză, Ministerul Educației, prin CNCE, realizează bănci de itemi standardizați.

Articolul 100
(1) Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.(2) Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere vocațională și de orientare școlară și profesională care se desfășoară pe tot parcursul ciclului gimnazial în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Numărul de locuri alocate pentru primul an al învățământului liceal este cel puțin egal cu cel al absolvenților clasei a VIII-a.

Articolul 101
(1) După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale.(3) Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă.(4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) și (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată.(5) În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor.(6) Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației privind aprobarea calendarului de desfășurare a probelor evaluării naționale, a repartizării și admiterii în învățământul liceal și se face publică la începutul fiecărui an școlar.(7) Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării.(8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. (9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată.(10) Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3), unitățile de învățământ organizează, pentru filiera vocațională, anterior susținerii evaluării naționale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.(11) Unitățile de învățământ din cadrul învățământului liceal tehnologic și tehnologic dual stabilesc condițiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri.(12) Pentru situațiile prevăzute la alin. (10) și (11) unitățile de învățământ au obligația de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susțin probele de aptitudini, programele și procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susțin la cel mult două discipline.(13) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educației. Calendarul de desfășurare a repartizării și admiterii în învățământul liceal se publică, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul anului școlar.

Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat

Articolul 102
(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:  
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;  
c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Articolul 103
(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;
c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.

Articolul 104
(1) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educației, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.(2) În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piața muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.(3) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la începutul fiecărui an școlar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea și prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operații specifice, conform domeniului, specializării și calificării candidatului.(4) După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obține certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piața muncii sau accesul în învățământul postliceal.(5) Organizarea, desfășurarea și calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la finalul fiecărui an școlar, pentru anul școlar următor. Examenul de certificare a competențelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea și susținerea unui proiect, conform domeniului, specializării și calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.(6) Obținerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiționată de promovarea examenului național de bacalaureat.

Capitolul VIII Drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 105
(1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii, precum și persoanele adulte înscrise într-o unitate de învățământ.(2) Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt părinții, tutorii sau reprezentanții legali ai antepreșcolarilor, ai preșcolarilor și ai elevilor.(3) Beneficiarii terțiari ai sistemului de învățământ preuniversitar sunt comunitatea locală și societatea în ansamblul ei.(4) Drepturile și îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educației, în urma consultării Consiliului Național al Elevilor și a altor asociații reprezentative la nivel național ale elevilor.(5) Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor și a altor asociații reprezentative la nivel național ale elevilor și prin consultarea reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile, precum și a reprezentanților personalului din învățământul preuniversitar.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele și sancțiunile aplicabile elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt prevăzute în Statutul elevului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului ministerelor de resort, cu avizul Ministerului Educației.(7) Prin excepție de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele și sancțiunile aplicabile elevilor din unitățile de învățământ postliceal militar sunt prevăzute în regulamentele de organizare și funcționare ale acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului de resort.(8) Elevii pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de altă natură, finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației și în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.(9) Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației este evaluat periodic de către Ministerul Educației.(10) Se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației. Implementarea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFDCD.(11) În vederea asigurării accesului la învățământul obligatoriu, unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației.(12) Transferul beneficiarilor primari ai educației în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 2-a Drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ

Articolul 106
(1) În calitate de membri ai comunității școlare, beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au următoarele drepturi:
a) dreptul de a avea acces la educație de calitate și gratuită, în sistemul de învățământ de stat. Accesul la educație presupune și posibilitatea studierii în limba maternă, accesul la servicii de informare și consiliere școlară, profesională și psihologică, conexe activității de învățământ, accesul la biblioteci, săli și spații de sport, computere conectate la internet, precum și la alte resurse necesare realizării activităților și proiectelor școlare în afara programului școlar, în limitele resurselor umane și materiale disponibile, manuale școlare gratuite;
b) dreptul de a învăța în spații adecvate desfășurării activităților didactice și conexe. Spațiile trebuie să respecte normele de igienă, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor, să fie adaptate particularităților de vârstă și nevoilor de învățare și numărului de beneficiari primari;
c) dreptul de a învăța într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți participanți;
d) dreptul de a fi protejați împotriva discriminărilor. În acest sens beneficiarii primari beneficiază de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic și din partea altor elevi din cadrul unității de învățământ;
e) dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii;
f) dreptul la protecția datelor personale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege;
g) dreptul la evaluare obiectivă și corectă, cu posibilitatea contestării rezultatelor evaluării lucrărilor scrise;
h) dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, înaintea consemnării acestora, la planificarea materiei pe parcursul întregului an școlar, la rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare, precum și la actele școlare proprii ce stau la baza situației școlare;
i) dreptul de a fi susținuți în conformitate cu nevoile educaționale sau sociale în vederea finalizării învățământului obligatoriu. Statul și unitățile de învățământ preuniversitar sprijină elevii cu CES, inclusiv în ceea ce privește condițiile de acces, de studiu și evaluare adaptate dizabilităților, problemelor medicale sau tulburărilor specifice de învățare. Elevii cu CES au dreptul la școlarizare la domiciliu sau în unități complexe de asistență medicală, de tip spital;
j) dreptul de a decide, în funcție de vârsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOȘ, tipul și forma de învățământ pe care le va urma, de a participa la concursuri școlare, olimpiade și alte activități extrașcolare organizate de unitatea de învățământ preuniversitar sau unitățile de educație extrașcolară, precum și de a participa la programele de pregătire suplimentară organizate în cadrul unității de învățământ;
k) dreptul de a primi premii și recompense pentru rezultate deosebite la activitățile școlare și extrașcolare, în limita resurselor disponibile;
l) dreptul la asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori în unități medicale de stat;
m) dreptul de a primi burse și alte forme de sprijin prevăzute de legislația în vigoare.(2) În calitate de membri ai comunității școlare, beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au următoarele îndatoriri:
a) obligația de a frecventa toate cursurile și de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu în vederea dobândirii competențelor și însușirii cunoștințelor prevăzute de programele școlare;
b) obligația de a respecta regulamentele și deciziile unității de învățământ preuniversitar. În acest sens, beneficiarii primari au obligația de a cunoaște prevederile Statutului elevului și ale regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora;
c) obligația de a se prezenta la școală într-o ținută vestimentară decentă și adecvată, conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar;
d) obligația de a manifesta înțelegere, toleranță și respect față de întreaga comunitate școlară – beneficiari primari și personalul unității de învățământ;
e) obligația de a sesiza reprezentanții unității de învățământ și, după caz, autoritățile competente cu privire la orice ilegalități în desfășurarea procesului de învățământ și a activităților conexe acestuia sau cu privire la orice situație care ar pune în pericol siguranța beneficiarilor primari și a personalului unității de învățământ;
f) obligația de a utiliza în mod corespunzător, conform destinației stabilite, toate facilitățile școlare la care au acces;
g) obligația de a păstra integritatea și buna funcționare a bazei materiale puse la dispoziția lor de către unitățile de învățământ preuniversitar. Obligația se aplică și în cazul manualelor școlare primite gratuit, beneficiarii primari având obligația restituirii acestora în stare bună, la sfârșitul anului școlar;
h) obligația de a respecta curățenia, liniștea și ordinea în spațiul școlar;
i) obligația de a cunoaște și de a respecta, în funcție de nivelul de înțelegere și de particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, normele de securitate și sănătate în muncă, normele de prevenire și de stingere a incendiilor, normele de protecție civilă, precum și normele de protecție a mediului;
j) obligația de a anunța, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical și, în funcție de recomandările medicului, mai ales în cazul unei afecțiuni contagioase, de a nu pune în pericol sănătatea colegilor și a personalului din unitate.(3) Elevilor le este interzis:
a) să distrugă, să modifice sau să completeze documentele școlare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev și orice alte documente din aceeași categorie, sau să deterioreze bunurile din patrimoniul unității de învățământ;
b) să introducă și să difuzeze în unitatea de învățământ preuniversitar materiale care, prin conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea, unitatea și integritatea națională a țării, care cultivă violența, intoleranța sau care lezează imaginea publică a unei persoane;
c) să blocheze căile de acces în spațiile de învățământ;
d) să dețină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanțe interzise, țigări, substanțe etnobotanice și să participe la jocuri de noroc în perimetrul unității de învățământ;
e) să introducă și/sau să facă uz în perimetrul unității de învățământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum muniție, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acțiunea lor, pot afecta integritatea fizică și psihică a elevilor și a personalului unității de învățământ. Elevii nu pot fi deposedați de bunurile personale care nu atentează la siguranța personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învățământ, în conformitate cu prevederile legale;
f) să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în incinta unităților de învățământ sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online;
g) să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare și să manifeste violență în limbaj și în comportament față de colegi și față de personalul unității de învățământ;
h) să provoace, să instige și să participe la acte de violență;
i) să părăsească perimetrul unității de învățământ în timpul programului școlar, cu excepția elevilor majori și a situațiilor prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;
j) să invite sau să faciliteze intrarea în școală a persoanelor străine fără acordul conducerii școlii și al diriginților;
k) să promoveze idei, concepții, doctrine, un limbaj, simboluri și materiale antițigăniste, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.(4) Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicații electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ.(5) În învățământul liceal, regulamentul intern al unității de învățământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor menționate la alin. (3) în întreaga sau doar o parte din incinta unității de învățământ, precum și în timpul activităților care se desfășoară în afara acesteia.(6) Prevederile alin. (4) și (5) nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizați să le folosească.(7) Nerespectarea prevederilor alin. (4) și (5) poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ în vederea predării, după caz, către părinți/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unității de învățământ.(8) Obligațiile beneficiarilor secundari ai sistemului de învățământ sunt următoarele:
a) de a înscrie copilul la școală și de a asigura frecventarea cu regularitate și conform programului de către acesta a cursurilor școlare;
b) de a asigura întreținerea elevului în vederea asigurării condițiilor necesare finalizării studiilor;
c) de a păstra legătura cu educatorul/profesorul de învățământ primar/profesorul diriginte, mediatorul școlar, consilierul școlar sau, după caz, cu conducerea unității de învățământ pentru monitorizarea progresului elevului;
d) de a semna contractul educațional prevăzut la art. 14 alin. (4);
e) de a sprijini integrarea copilului în colectivul școlii;
f) de a contacta personalul școlii în intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ;
g) de a cunoaște, respecta și susține copilul să respecte regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ în cadrul căreia este înscris beneficiarul primar.

Secţiunea a 3-a Sancțiuni aplicabile elevilor

Articolul 107
(1) Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).(2) Analiza disciplinară poate fi inițiată de personalul școlar în urma unei încălcări a regulamentelor unității de învățământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul și părinții/tutorii legali sunt informați cu privire la natura încălcării și sunt convocați la o întâlnire formală.(3) Elevii au dreptul la apărare și nu pot fi supuși unor sancțiuni colective.(4) Pentru a putea fi sancționați, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ, în cadrul activităților extrașcolare sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online.(5) Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcție de gravitatea faptei, sunt:
a) observație individuală;
b) mustrare scrisă;
c) retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
f) preavizul de exmatriculare;
g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ;
h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ;
i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal.(6) Toate sancțiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât și părinților/tutorilor legali. Sancțiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.(7) Sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context.(8) Violența fizică sub orice formă se sancționează conform dispozițiilor legale în vigoare.(9) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învățământul primar.(10) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) și g) se pot aplica în învățământul obligatoriu numai în situații foarte grave, când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă.(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.(12) Elevii care au fost sancționați conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenție psihologică și psihoterapie, precum și de activități remediale.(13) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoțite și de scăderea notei la purtare.(14) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul elevului, prevăzut la art. 105 alin. (4).(15) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:
a) informarea elevilor și a părinților/tutorilor legali;
b) intervievarea elevilor, în prezența părinților/tutorilor legali;
c) după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state și a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;
d) oferirea posibilității de contestare a sancțiunii.(16) În procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinții/tutorii legali se realizează în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea, în prezența consilierului școlar și a mediatorului școlar, dacă este necesar.(17) Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unității de învățământ sunt obligați să acopere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparațiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.(18) În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor școlare primite gratuit, elevii vinovați înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu și tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancționați cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor școlare.

Secţiunea a 4-a Bursele elevilor

Articolul 108
(1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Cuantumul minim al burselor și metodologia-cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP.(2) Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație a unităților de învățământ în funcție de:
a) sume alocate de autoritățile administrației publice locale;
b) alte venituri obținute potrivit legii.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:
a) bursă de merit – 450 lei/lună;
b) bursă socială – 300 lei/lună;
c) bursă tehnologică – 300 lei/lună.(4) Bursa de merit reprezintă o formă de stimulare a performanței elevilor.(5) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar. Prin excepție de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale și elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă“.(6) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în care se află.(7) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.(8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiții privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe venit, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învățământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situația veniturilor declarate de către organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.(9) În unitățile de învățământ în care își desfășoară activitatea mediatori școlari, aceștia sunt implicați în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor și a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unitățile de învățământ.(10) Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învățământul tehnologic în condițiile metodologiei-cadru, în conformitate cu prioritățile Ministerului Educației.(11) Pentru stimularea excelenței, elevii beneficiază de burse de excelență olimpică I și II, acestea fiind alocate în funcție de distincțiile primite de către aceștia, după cum urmează:
a) bursa de excelență olimpică I se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III și mențiune, la olimpiadele școlare internaționale, respectiv campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Bursele de excelență olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar;
b) bursa de excelență olimpică II se acordă elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației. Bursele de excelență olimpică II se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar.(12) Bursele elevilor din învățământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educației, după cum urmează:
a) bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru;
b) bursele sociale pentru toți elevii care se încadrează în criteriile și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;
c) bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru;
d) bursele de excelență olimpică I și II pentru toți elevii care au obținut distincțiile prevăzute la alin. (11) lit. a) și b), cu respectarea metodologiei-cadru.(13) Elevii și părinții sunt informați cu privire la criteriile, condițiile și metodologia de acordare a burselor cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor și documentelor justificative.(14) Bursele sociale și/sau bursele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă.(15) Prin excepție de la prevederile alin. (1), elevii din unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
a) burse de excelență olimpică I și II;
b) burse sociale, dacă sunt școlarizați fără taxe;
c) burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările și condițiile stabilite prin metodologia-cadru.(16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept elevii care au obținut premiul I la concursurile școlare naționale recunoscute de Ministerul Educației, dacă acestea nu au fost finanțate de Ministerul Educației, câștigătorii medaliilor de aur la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale în sporturi olimpice, precum și alte categorii de elevi cu performanțe educaționale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).(17) Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:
a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;
b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;
c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;
d) pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării acesteia;
e) bursa de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/lună și poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea CNFÎP.(18) Elevul care nu a obținut media 10 la purtare la finalul anului școlar pierde bursa de merit în anul școlar următor.(19) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.(20) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea venitului minim garantat, precum și pentru alte beneficii sociale.(21) Elevii pot beneficia și de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau județeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.(22) Elevii străini din învățământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.(23) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.(24) Condițiile de școlarizare a elevilor străini, inclusiv condițiile de finanțare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea a 5-a Reprezentarea elevilor

Articolul 109
(1) Consiliul Național al Elevilor este partener al Ministerului Educației, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot fi reprezentați și prin alte asociații reprezentative la nivel național cu rol consultativ în procesul decizional.(2) Consiliul Național al Elevilor funcționează după un regulament de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului educației.(3) În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învățământul preuniversitar, Consiliul Național al Elevilor are în subordine consilii județene ale elevilor, constituite în fiecare județ, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București, constituit la nivelul municipiului București. De asemenea, la nivel școlar se constituie consilii școlare ale elevilor în fiecare unitate de învățământ preuniversitar.(4) Alegerile pentru funcțiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerință din partea cadrelor didactice. Influențarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).(5) În baza principiului subsidiarității, consiliile județene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeași relație de colaborare trebuie să existe și între consiliile școlare ale elevilor, elevii reprezentanți în consiliile de administrație și echipele de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar.(6) Ministerul Educației, respectiv unitățile de învățământ preuniversitar sprijină activitatea Consiliului Național al Elevilor și a substructurilor sale.

Secţiunea a 6-a Elevii capabili de performanțe înalte

Articolul 110
(1) Statul sprijină elevii capabili de performanțe înalte prin activități organizate atât în unitățile de învățământ, cât și în centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență. Organizarea și funcționarea centrelor județene de excelență/Centrului Municipiului București pentru Excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației.(2) Centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București pentru Excelență, denumite în continuare centre de excelență, funcționează ca unități de educație extrașcolară cu personalitate juridică și sunt coordonate metodologic de Centrul Național pentru Excelență.

Articolul 111
(1) În unitățile de învățământ și în centrele de excelență se pot desfășura activități suplimentare de învățare și programe educaționale pentru elevii capabili de performanțe înalte, adaptate la particularitățile, interesele, potențialul și ritmul lor de învățare. Aceste programe sunt de aprofundare și extindere a învățării corespunzătoare curriculumului național sau altor domenii, de dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat și transfer de competență, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învățare.(2) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea elevilor capabili de performanțe înalte se asigură de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Administrațiile publice locale pot susține programele centrelor de excelență.

Articolul 112
(1) Identificarea tinerilor capabili de performanță înaltă se realizează de echipe formate din specialiști în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori, și satisface exigențele de obiectivitate, fidelitate, validitate și fiabilitate. Membrii acestor echipe nu pot efectua activități de pregătire cu tinerii selectați.(2) În procesul de identificare se utilizează profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri de nominalizare, chestionare, teste psihologice de aptitudini școlare, individuale și colective, de inteligență, de creativitate, de aptitudini speciale, analiza activității și a rezultatelor școlare, precum și alte instrumente și procedee elaborate de specialiști.(3) Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanță înaltă proveniți din medii socioeconomice dezavantajate se adaptează specificului lor și prin implicarea reprezentanților comunității locale.

Articolul 113
(1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației organizează olimpiade, competiții școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și poate acorda burse și alte forme de sprijin material și financiar. Normele metodologice privind organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a competițiilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice, cuantumul stimulentelor financiare acordate profesorilor care i-au pregătit și unităților școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(2) Absolvenții clasei a VIII-a pot fi înscriși în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la liceu dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educației.(3) Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale pot fi înscriși fără examen în învățământul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale dacă au obținut premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.(4) Identificarea elevilor capabili de performanțe înalte, care vor urma programele de pregătire din unitățile de învățământ sau din centrele de excelență, se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.(5) Elevii capabili de performanțe înalte pot promova 2 ani de studii într-un an școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cu excepția celor din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Articolul 114
(1) Se înființează Centrul Național pentru Excelență, organism de specialitate al Ministerului Educației, fără personalitate juridică, cu rol de organizare și coordonare metodologică, monitorizare și evaluare, după caz, a următoarelor activități și servicii educaționale:
a) elaborarea strategiilor de identificare și de selecție a elevilor capabili de performanțe înalte, în vederea constituirii unor grupe de excelență pe discipline, arii curriculare sau domenii științifice, artistice și tehnice;
b) inițierea acțiunilor de identificare și promovare a elevilor capabili de performanțe înalte;
c) coordonarea metodologică a centrelor județene de excelență/Centrului Municipiului București pentru Excelență și unităților de învățământ în cazul activităților de sprijin al elevilor capabili de performanțe înalte;
d) asigurarea constituirii, funcționării și pregătirii grupelor de excelență;
e) elaborarea și asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituții din țară și străinătate, cu organizații neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătățirii condițiilor și resurselor necesare sprijinirii participării și implementării activităților destinate elevilor capabili de performanțe înalte;
f) dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică și organizarea conferințelor care au ca temă activitățile specifice centrului de excelență;
g) organizarea taberelor naționale de pregătire a elevilor capabili de performanțe înalte, pe discipline;
h) organizarea activității de pregătire a loturilor olimpice naționale, județene/ale municipiului București;
i) crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performanțe înalte în procese de reflecție asupra transformărilor și reformelor vizate în domeniile acestora de excelență;
j) implicarea instituțiilor de învățământ superior în organizarea programelor și demersurilor pe care centrele de excelență le derulează în vederea sprijinirii elevilor capabili de performanțe înalte.(2) Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului Național pentru Excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației.(3) Centrul Național pentru Excelență are rol de sprijinire a centrelor de excelență.(4) Finanțarea Centrului Național pentru Excelență și a activităților centrelor de excelență se asigură din bugetul Ministerului Educației.

Capitolul IXConducerea sistemului național de învățământ 

Secţiunea 1Conducerea și coordonarea la nivel central și local 

Articolul 115
(1) Ministerul Educației, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar și are drept de inițiativă și de execuție în domeniul politicii financiare și al resurselor umane din sfera educației.(2) Ministerul Educației exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții:
a) elaborează, aplică, monitorizează și evaluează politicile educaționale naționale;
b) coordonează și controlează sistemul național de învățământ;
c) monitorizează activitatea de evaluare externă;
d) aprobă cadrul general privind politicile educaționale, scopurile, obiectivele și standardele ce trebuie asumate și îndeplinite de unitățile de învățământ din sistemul național;
e) răspunde de evaluarea sistemului național de învățământ, pe baza standardelor naționale;
f) avizează structura rețelei învățământului preuniversitar special și analizează și propune modificări ale acesteia;
g) înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, la propunerea DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației;
h) coordonează elaborarea și aprobă curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora;
i) evaluează, aprobă și achiziționează manualele școlare, conform legii, și, în acest sens, este singura autoritate cu competențe în domeniu;
j) asigură coordonarea metodologică, prin instituțiile abilitate, a școlarizării specializate și a asistenței psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;
k) realizează analiza asigurării condițiilor echitabile de acces, progres și finalizare a învățământului și propune spre aprobare Guvernului și autorităților administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
l) asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor capabili de performanțe înalte;
m) elaborează politicile naționale în domeniul resurselor umane din sistemul național de învățământ, precum și normativele de personal din învățământul preuniversitar de stat;
n) coordonează, monitorizează și controlează formarea inițială și pe parcursul carierei didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control, în concordanță cu politicile publice de la nivel național;
o) coordonează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat;
p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state și cu organismele internaționale specializate în domeniul învățământului, formării profesionale și al cercetării științifice;
q) stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului educației, încasează taxe, în lei și în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea și de recunoașterea actelor de studii, conform legii;
r) stabilește structura anului școlar, prin ordin al ministrului educației;
s) elaborează metodologii și regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaționale la nivel național;
ș) elaborează Regulamentul de organizare și funcționare a DJIP/DMBIP și alte regulamente-cadru de organizare și funcționare a unităților/instituțiilor de la nivelul sistemului național de învățământ și domeniului educației;
t) aprobă și publică pe pagina web a instituției Calendarul național al activităților educative extrașcolare și Calendarul național al activităților extrașcolare de promovare a științei;
ț) asigură omologarea mijloacelor de învățământ conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
u) elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și pentru dotarea acestora, după consultarea cu instituțiile cu atribuții în domeniu;
v) elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul învățământului, inclusiv de monitorizare a parcursului educațional/profesional al absolvenților;
w) coordonează colectarea și asigură analizarea și interpretarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația, precum și transparența și publicarea acestora;
x) face public și prezintă Parlamentului României anual, până la data de 31 decembrie, raportul privind starea învățământului preuniversitar din România, în care sunt prezentate inclusiv elemente privind guvernanța și direcțiile/prioritățile de dezvoltare a învățământului preuniversitar;
y) aprobă formularele actelor de studii, ale documentelor școlare, controlează periodic modul de folosire a acestora de către unitățile de învățământ și avizează necesarul de formulare solicitat și comanda pentru tipărirea acestora;
z) coordonează, prin structuri de specialitate, după caz, funcționarea optimă a platformelor strategice din domeniul educației;
aa) fundamentează și propune Ministerului Finanțelor repartizarea pe județe și municipiul București a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea de bază.(3) În realizarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației, înființează, organizează și finanțează comisii și consilii naționale și poate propune Guvernului înființarea, organizarea și finanțarea de agenții și alte instituții, prin hotărâre a Guvernului.(4) Ministerul Educației proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, prin consultarea partenerilor de dialog ai Ministerului Educației.(5) La nivelul Ministerului Educației funcționează Corpul de experți externi pentru monitorizare și control, denumit în continuare CEEMC, cu atribuții și prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului educației.(6) Din CEEMC face parte personal didactic cu competențe specifice în monitorizare și control, selectat și numit prin ordin al ministrului educației, în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare.(7) Ministerul Educației poate emite reglementări având ca obiect organizarea și funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar, în condițiile normei primare, pe durata stării de urgență, a stării de alertă și a stării de asediu.(8) Ministerul Educației, în concordanță cu prevederile legale, în vederea susținerii implementării politicilor din domeniu, poate semna protocoale de colaborare cu autorități și instituții publice, culte recunoscute de lege, federații sindicale, organizații neguvernamentale. Protocoalele de colaborare sunt documente publice și se publică pe site-ul Ministerului Educației.(9) La stabilirea structurii anului școlar, Ministerul Educației va avea în vedere:
a) pentru beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale care aparțin unui cult religios legal, creștin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, în funcție de data la care sunt celebrate de cultul respectiv;
b) includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale aparținând acestora.

Articolul 116
(1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.(2) Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educației. Posturile sunt prevăzute, în condițiile legii, pentru personal de conducere, îndrumare și control, personal didactic auxiliar și personal administrativ.(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului personal în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.(4) Personalul de conducere, personalul de îndrumare și control, personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ al inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București este preluat la DJIP/DMBIP, în conformitate cu dispozițiile regulamentelor de organizare și funcționare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuții:
a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației, precum și politicile naționale la nivel județean și la nivelul municipiului București;
b) monitorizează aplicarea legislației la nivelul unităților de învățământ;
c) controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului unităților de învățământ;
d) sprijină Ministerul Educației în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;
e) coordonează și controlează activitățile unităților de educație extrașcolară ale Ministerului Educației din aria județului/municipiului București;
f) monitorizează modul în care autoritățile administrației publice locale își îndeplinesc atribuțiile privind asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar;
g) colaborează cu instituția prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor guvernamentale din domeniu;
h) coordonează admiterea în licee, evaluările naționale, examenele de certificare a calificărilor profesionale și concursurile școlare la nivelul unităților de învățământ din județ și din municipiul București;
i) înaintează Ministerului Educației rețeaua școlară a unităților de învățământ preuniversitar organizată de către autoritățile administrației publice locale din raza lor teritorială, în vederea avizării și publicării;
j) asigură, împreună cu autoritățile administrației publice locale, școlarizarea preșcolarilor și elevilor și monitorizează participarea la actul educațional a acestora pe durata învățământului obligatoriu;
k) monitorizează situația abandonului școlar și a părăsirii timpurii a sistemului de învățământ la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar din raza sa teritorială;
l) colaborează cu centrele școlare pentru educație incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate, coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară;
m) monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării școlare, în toate unitățile de învățământ din raza teritorială, în vederea identificării și combaterii fenomenelor de segregare școlară, și susține participarea personalului didactic la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competențe în educație incluzivă;
n) comunică Ministerului Educației, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel județean/al municipiului București;
o) monitorizează implementarea programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, precum și a proiectelor derulate de unitățile de învățământ în cadrul programelor UE în domeniul educației;
p) sprijină unitățile de învățământ în accesarea și implementarea de proiecte din fonduri naționale și europene;
q) mediază conflictele și litigiile survenite între autoritățile administrației publice locale și unitățile de învățământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părți;
r) menține, în baza principiului subsidiarității, legătura cu organizațiile reprezentative ale elevilor, profesorilor și părinților și asigură participarea acestora în procesul de elaborare și implementare a unor politici educaționale la nivel județean și la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea școlară;
s) sprijină unitățile de învățământ și verifică acuratețea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;
ș) prezintă public un raport anual privind starea învățământului la nivelul județului sau al municipiului București;
t) acordă consiliere și asistență unităților de învățământ în gestionarea resurselor umane;
ț) monitorizează activitățile de constituire și de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, organizează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unitățile de învățământ preuniversitar particular și examenul național de licențiere în cariera didactică;
u) elaborează și gestionează baza de date privind personalul angajat în unitățile de învățământ, în limitele competențelor ce îi revin;
v) realizează auditul periodic al resursei umane din învățământul preuniversitar;
w) colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecții de specialitate;
x) asigură recunoașterea și echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;
y) susține dezvoltarea și administrarea resurselor educaționale deschise și a platformelor strategice din educație.(6) DJIP/DMBIP are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației. Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar și un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul județean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor București, un reprezentant județean al structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național participă, cu statut de observatori, la lucrările consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.(7) În structura DJIP/DMBIP din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori pentru acest tip de învățământ, conform. În județele/municipiul București unde se organizează formațiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii minorității naționale se normează, suplimentar, un post de inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri de învățământ sunt numiți respectând prevederile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale. art. 60 alin. (8)(8) În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinși și inspectori pentru problemele antepreșcolarilor/preșcolarilor și elevilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate și/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi. Inspectorii școlari pentru copiii și tinerii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi sunt numiți respectând procedurile legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.(9) DJIP/DMBIP este condusă de un director general și directori generali adjuncți numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs organizat de Ministerul Educației, pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(10) Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ai Consiliului Național al Elevilor și ai structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național participă, cu statut de observatori, la concursul de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din cadrul DJIP/DMBIP.

Articolul 117
(1) Se înființează Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educației, prin reorganizarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, care se desființează, și prin preluarea atribuțiilor și personalului care îndeplinește atribuții de inspecție generală și inspecție tematică de la inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București.(2) Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale ARACIIP și ale birourilor județene/Biroul Municipiului București ARACIIP, denumite în continuare BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației. ARACIIP este condusă de un președinte, ales în baza rezultatului unui concurs desfășurat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, pentru un mandat de 4 ani.(3) ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii.(4) Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a) venituri obținute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
b) perceperea unor tarife de autorizare, acreditare și evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c) fonduri externe nerambursabile obținute prin participarea la programe internaționale;
d) donații, sponsorizări, alte surse legal constituite.(5) La nivelul ARACIIP funcționează Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, denumită în continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie de către personalul didactic de predare și personalul de conducere, de îndrumare și control de la nivelul sistemului național de învățământ. CNIS funcționează în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(6) Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morală și profesională, care are experiență în inspecție școlară sau management educațional de cel puțin 5 ani. Membrii CNIS sunt numiți prin ordin al ministrului educației pe un mandat de 4 ani, în urma unui concurs organizat de către ARACIIP, pe baza metodologiei care se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(7) În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligația să se abțină de la luarea oricărei decizii afectate de interesul personal. Prin interes personal se înțelege orice situație în care aceștia trebuie să se pronunțe asupra unei contestații/sesizări care privește un cadru didactic angajat al unității de învățământ în care aceștia își desfășoară activitatea, soțul/soția sau o persoană care are calitatea de rudă de până la gradul III sau afin.(8) ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcția generală de inspecție școlară, Direcția generală de asigurare a calității și departamente/servicii/ birouri/compartimente, iar, la nivel de județ, își exercită atribuțiile prin birourile județene/Biroul Municipiului București.(9) Persoanele care îndeplinesc o funcție de demnitate publică nu pot exercita simultan o funcție în cadrul ARACIIP. În termen de 30 de zile de la intrarea în situația de incompatibilitate, persoana are obligația de a se suspenda din funcția de la ARACIIP.(10) ARACIIP are următoarele atribuții:
a) elaborează, actualizează periodic și propune ministrului educației standardele de calitate pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) propune ministrului educației, în colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind educația specială, care se aprobă prin ordin al ministrului educației;
c) propune ministrului educației standardele specifice de calitate privind educația timpurie, educația extrașcolară, alternativele educaționale și serviciile complementare, care se aprobă prin ordin al ministrului educației;
d) elaborează și propune ministrului educației metodologia-cadru de evaluare instituțională în vederea autorizării privind funcționarea provizorie, acreditării și evaluării periodice a unităților de învățământ din învățământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
e) propune ministrului educației metodologia privind evaluarea instituțională în vederea autorizării privind funcționarea provizorie, a acreditării și evaluării periodice a unităților de învățământ special, care se aprobă prin ordin al ministrului educației;
f) propune ministrului educației metodologia privind evaluarea instituțională în vederea autorizării privind funcționarea provizorie, a acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie, care se aprobă prin ordin al ministrului educației;
g) propune ministrului educației metodologia pentru autorizarea privind funcționarea provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de educație extrașcolară, aprobată prin ordin al ministrului educației;
h) propune ministrului educației metodologia privind autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a alternativelor educaționale, care se aprobă prin ordin al ministrului educației;
i) realizează activitatea de evaluare instituțională, autorizare și acreditare a unităților de învățământ preuniversitar/a unităților de educație extrașcolară;
j) propune Ministerului Educației autorizarea, acreditarea și retragerea autorizării/acreditării unităților de învățământ preuniversitar/unităților de educație extrașcolară. Autorizarea și acreditarea se fac prin ordin al ministrului educației;
k) realizează evaluarea externă periodică a calității pentru unitățile de învățământ preuniversitar/unitățile de educație extrașcolară prin colaboratori externi, experți în evaluare și acreditare, înscriși în Registrul național al experților în evaluare și acreditare, denumit în continuare RNEE, în vederea autorizării de funcționare provizorie, acreditării;
l) propune Ministerului Educației politicile și strategiile de asigurare a calității învățământului preuniversitar și, periodic, propuneri de îmbunătățire a acestora;
m) realizează împreună cu DJIP/DMBIP și direcțiile de resort din Ministerul Educației activitatea de monitorizare și control al calității;
n) realizează inspecția unităților de învățământ preuniversitar privind realizarea scopurilor și obiectivelor proprii diferitelor categorii de unități de învățământ, așa cum sunt acestea definite prin legislația în vigoare;
o) realizează inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate;
p) colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecție școlară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
q) recomandă Ministerului Educației și CNFDCD, după finalizarea inspecțiilor și evaluărilor, politici în formarea resursei umane din învățământul preuniversitar;
r) publică rezultatele evaluărilor externe și actualizează lunar următoarele registre:(i) Registrul național al unităților de învățământ preuniversitar acreditate;(ii) Registrul național al unităților de învățământ preuniversitar evaluate extern periodic;(iii) Registrul național al unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu;(iv) Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin;(v) Registrul furnizorilor de educație antepreșcolară;
s) elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici și alte materiale de informare privind asigurarea calității în învățământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
ș) organizează cursuri de formare inițială și, periodic, cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calității educației pentru angajați și membrii RNEE;
t) publică un raport anual cu privire la propria activitate;
ț) elaborează și implementează Codul de etică profesională a experților în evaluare și acreditare;
u) propune ministrului educației metodologia privind avizarea organizațiilor furnizoare de educație care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al ministrului educației, pe care o aplică;
v) propune ministrului educației metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică și integritate, aprobată prin ordin al ministrului educației, pe care o aplică;
w) propune ministrului educației regulamentul de inspecție școlară generală, tematică și inspecție de specialitate a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.(11) Inspecția generală a unităților de învățământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP, cu inspectorii județeni/ai municipiului București și cu membrii CEEMC, dacă este cazul, în baza regulamentului prevăzut la. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ. alin. (10) lit. w)(12) Inspecția tematică, prin birourile județene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau al personalului care deservește aceste instituții, în principal, al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ, în baza regulamentului prevăzut la, cu colaborarea membrilor CEEMC din județul de proveniență. alin. (10) lit. w)(13) ARACIIP colaborează cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecție școlară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.(14) Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calității se realizează de către BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei și, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educației.(15) Componența Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenți și membrii observatori, stabiliți prin ordin al ministrului educației. Membrii permanenți sunt numiți, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani. Membrii observatori sunt numiți pentru un mandat individual de un an, fără drept de vot.(16) ARACIIP dispune de birouri județene de asigurare a calității și inspecție școlară, cu personalitate juridică. Acestea sunt conduse de un director numit în urma câștigării concursului pentru ocuparea funcției de director. Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea funcției de director se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(17) BJ-ARACIIP sunt înființate prin ordin al ministrului educației. Organizarea acestora se va realiza astfel:  
a) numărul de posturi, structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) la nivelul fiecărui birou județean există angajați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Procedura de ocupare a posturilor acestora este stabilită prin regulamentul prevăzut la. Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este realizată cu implicarea colaboratorilor înscriși în RNEE și membrilor CEEMC; lit. a)
c) activitatea birourilor județene este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă măsuri în vederea îmbunătățirii calității serviciilor acestora;
d) cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităților prevăzute de prezenta lege.(18) În domeniul asigurării calității educației, BJ-ARACIIP/ BMB-ARACIIP au următoarele atribuții:
a) analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educației în organizațiile furnizoare de învățământ preuniversitar din județ/municipiul București;
b) monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea și asigurarea calității educației în organizațiile furnizoare de învățământ preuniversitar din județ;
c) realizează activități de formare inițială și periodică în domeniul asigurării calității educației, sub coordonarea metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din județ;
d) realizează și publică periodic studii și analize cu privire la situația calității educației în instituțiile de învățământ preuniversitar din județ, care contribuie la recomandările de politică publică educațională privind îmbunătățirea calității educației în învățământul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
e) participă la recrutarea corpului de evaluatori înscriși în RNEE, informând periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situația acestora;
f) organizează schimburi de experiență și alte activități care vizează schimbul de bune practici privind îmbunătățirea calității educației, atât pentru angajații BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cât și pentru membrii RNEE din județ;
g) sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării și actualizării bazei de date a unităților de învățământ/ nivelurilor/specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate și evaluate periodic în județ.(19) În domeniul inspecției școlare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are următoarele atribuții:
a) realizează activitățile specifice inspecției școlare generale, tematice și de specialitate cu respectarea metodologiei prevăzute la; alin. (10) lit. w)
b) monitorizează implementarea propunerilor de îmbunătățire a calității educației la nivelul unităților de învățământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea și asigurarea calității educației, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecțiilor generale și tematice;
c) sprijină activitatea Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară.(20) Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la. Numărul maxim de posturi va fi cel puțin egal cu numărul de posturi din cadrul ARACIP la care se adaugă posturile transferate din cadrul inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București aferente atribuțiilor de inspecție generală și inspecție tematică. alin. (2)(21) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a ARACIIP, la solicitarea președintelui acesteia, vor fi detașate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învățământ preuniversitar cu experiența de minimum 2 ani în activitatea de inspecție școlară, care vor desfășura operațiuni legate de înființarea, organizarea și funcționarea ARACIIP și a birourilor județene.(22) Până la ocuparea prin concurs a funcțiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceștia sunt numiți de către președintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul sistemului național de învățământ detașat în cadrul agenției sau al birourilor județene/Biroului Municipiului București de către angajatori, în conformitate cu Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(23) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.(24) Personalul ARACIIP și al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori școlari care au gradul didactic I, experți în evaluare și personal contractual. Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fișa postului, pe baza regulamentului de organizare și funcționare.(25) ARACIIP preia personalul ARACIP și registrul de evaluatori colaboratori externi, experți în evaluare și acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern prevăzută la. alin. (2)(26) ARACIIP și birourile sale județene/biroul Municipiului București nou-înființate preiau, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităților preluate de la inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește componenta de inspecție școlară și activitățile ARACIP, și se subrogă, în toate drepturile, obligațiile, contractele, deciziile de finanțare, ordinele de finanțare, acordurile și litigiile instituției, structurii sau activității preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.

Articolul 118
(1) Se înființează Centrul Național pentru Formare și Dezvoltarea în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, instituție publică de interes național, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și din venituri proprii.(2) Regulamentul privind organizarea și funcționarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(3) CNFDCD funcționează în subordinea Ministerului Educației având ca scop:
a) identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor și corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile și politicile naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale;
b) organizarea și furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare și control, precum și pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar;
c) coordonarea rețelei naționale a școlilor de aplicație;
d) coordonarea activității de mentorat didactic și de licențiere în cariera didactică;
e) elaborarea standardelor ocupaționale pentru ocupațiile specifice sistemului de învățământ preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educației;
f) recunoașterea și echivalarea nivelurilor de competență didactică;
g) identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării nonformale și informale pentru personalul didactic de predare și didactic auxiliar, precum și pentru personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar;
h) realizarea de analize periodice privind necesarul de formare inițială și continuă a resursei umane din învățământul preuniversitar;  
i) furnizarea de programe de formare și consiliere pentru îndeplinirea unor obiective specifice, în acord cu planul de dezvoltare instituțională al unității de învățământ;
j) furnizarea de programe de formare și consilierea unităților de învățământ, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecțiilor generale sau tematice;
k) implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel național/județean/local și a impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale profesorilor prin colaborarea dintre furnizorii de formare și unitățile de învățământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienței și eficacității formării;
l) promovarea și susținerea dezvoltării profesionale, prin colaborarea și schimbul de experiență între cadrele didactice din aceeași unitate de învățământ și/sau din unități de învățământ diferite, precum și între cadrele didactice coordonatoare de practică și tutorii de practică, în vederea îmbunătățirii activităților de predare, învățare și evaluare;
m) dezvoltă și propune spre aprobare un plan național de formare continuă a resurselor umane din învățământul preuniversitar. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educației.(4) Activitățile prevăzute lase realizează prin CCD, instituții la nivel județean/al municipiului București, cu personalitate juridică, subordonate CNFDCD, înființate prin reorganizarea caselor corpului didactic și preluarea întregului personal, activităților și structurilor acestor instituții, prin ordin al ministrului educației. alin. (3) (5) Personalul de conducere și personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ al caselor corpului didactic este preluat de centrele pentru cariera didactică în conformitate cu dispozițiile regulamentelor de organizare și funcționare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) La nivelul CCD se realizează procesul de înregistrare și monitorizare a portofoliilor profesionale și ale programelor de formare profesională ale cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației.(7) Finanțarea activității CCD se realizează în baza planului național de formare a resurselor umane din învățământul preuniversitar și este asigurată din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, cât și din veniturile proprii obținute și utilizate cu aceeași destinație.

Articolul 119
(1) DJIP/DMBIP și CCD preiau, pe bază de protocol, activitățile inspectoratelor școlare județene/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București și ale caselor corpului didactic, după caz, și se subrogă în toate drepturile și obligațiile acestora, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora. Personalul instituțiilor reorganizate este preluat de instituțiile nou-înființate, potrivit dispozițiilorși. art. 116 alin. (4)  art. 118 alin. (5)(2) La data prevăzută în ordinul ministrului educației privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a DJIP/DMBIP și a ordinului de ministru privind organizarea și funcționarea CNFDCD, inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București și casele corpului didactic se desființează.(3) În cuprinsul contractelor, convențiilor, înțelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării în care s-au folosit denumirile „inspectorat școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București“ se va citi „direcția județeană pentru învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar“.(4) În cuprinsul contractelor, convențiilor, înțelegerilor, protocoalelor în care casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educației, formării profesionale, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării în care s-au folosit denumirile „casa corpului didactic“ se va citi „Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice“, sau „centrele pentru cariera didactică“, după caz.(5) În cuprinsul contractelor, convențiilor, înțelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București și casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educației, pe componenta de inspecție școlară generală și tematică, precum și de asigurare a calității educației în învățământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile „inspectorat școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București“, „Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar“ se va citi „Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar“.(6) Se înființează la nivelul fiecărui județ/municipiului București Consiliul consultativ pentru învățământ preuniversitar, structură consultativă cu atribuții în sprijinirea activității de administrare și dezvoltare a rețelei școlare, de monitorizare a capacității autorităților publice locale de a susține educația, respectiv de a furniza resursele necesare.(7) Consiliul consultativ prevăzut laavizează Raportul privind starea învățământului, elaborat de DJIP/DMBIP. alin. (6) (8) Consiliul consultativ prevăzut laeste format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului județean al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București. La activitățile consiliului participă, cu statut de observator, câte un reprezentant al federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, al Consiliului Național al Elevilor, al structurilor asociative reprezentative ale părinților cu activitate relevantă la nivel național și al agenților economici și un reprezentant al minorităților naționale, dintre acele minorități reprezentate în Parlamentul României care au învățământ în limba minorităților naționale în acel județ. Consiliul consultativ prevăzut laeste condus de prefect sau un reprezentant al acestuia. alin. (6)  alin. (6) (9) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului consultativ pentru învățământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 120
(1) În fiecare județ funcționează centrul județean de resurse și asistență educațională, iar în municipiul București funcționează Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. Acestea sunt instituții cu personalitate juridică și sunt subordonate Ministerului Educației și coordonate metodologic de CNEI. Structura, organizarea și funcționarea CJRAE/CMBRAE se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.(2) CJRAE/CMBRAE sunt instituții de învățământ special integrat specializate în oferirea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea de servicii educaționale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității, pentru a asigura tuturor accesul la o educație de calitate, precum și asistența necesară în acest sens.(3) CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează și evaluează metodologic activitatea profesorilor-consilieri școlari, profesorilor-logopezi, profesorilor-psihologi, mediatorilor școlari, asistenților sociali, profesorilor itineranți și de sprijin, a cadrelor didactice implicate în programe de educație parentală, desfășurată în cadrul cabinetelor de asistență psihopedagogică, a cabinetelor logopedice, a camerelor-resursă și altor spații dedicate, în cadrul unităților de învățământ preuniversitar. CJRAE/CMBRAE colaborează cu centrele școlare pentru educație incluzivă în vederea integrării preșcolarilor/elevilor cu CES.(4) Finanțarea CJRAE/CMBRAE, a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a cabinetelor logopedice interșcolare, a camerelor-resursă și altor spații dedicate asistenței educaționale se asigură de la bugetul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor privind finanțarea învățământului.(5) CJRAE/CMBRAE îndeplinește următoarele funcții:
a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor specifice din județ/municipiu;
b) de monitorizare a evoluției beneficiarilor serviciilor educaționale;
c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;
d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și asociații la nivel național și internațional;
e) de colaborare cu instituțiile care au atribuții în domeniul social, al sănătății, al ordinii publice și securității, în interesul beneficiarilor primari.(6) CJRAE/CMBRAE dezvoltă, coordonează, monitorizează și evaluează următoarele servicii:
a) servicii de asistență psihopedagogică pentru elevii în risc de excluziune școlară;
b) servicii de consiliere vocațională, orientare școlară și profesională;
c) servicii de terapii logopedice;
d) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre învățământul special spre învățământul de masă și invers;
e) servicii de mediere școlară;
f) servicii de sprijin psihopedagogic pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă;
g) servicii de sprijin, consiliere și formare a cadrelor didactice, în parteneriat cu CNFDCD și CCD;
h) servicii de educație parentală;
i) servicii de intervenție în situații de violență școlară, de mediere a conflictelor școlare și de consiliere a preșcolarilor/ elevilor implicați în situații de violență școlară;
j) servicii de informare, consiliere și sprijin pentru personalul unităților de învățământ și pentru elevi în scopul prevenirii traficului și consumului de droguri, a delincvenței și predelincvenței juvenile și a altor comportamente de risc, precum și a oricărei forme de violență în spațiul școlar, inclusiv bullying, cyberbullying, hărțuire;
k) servicii de facilitare a integrării sociale și culturale a preșcolarilor/elevilor în colectivul clasei/grupei și al unității de învățământ.

Articolul 121
(1) Se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, cu sediul principal în municipiul București, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1, și Institutul de Științe ale Educației, denumit în continuare IȘE, cu sediul în municipiul București, str. Știrbei Vodă nr. 37, sectorul 1, în subordinea Ministerului Educației, prin preluarea activității și structurilor specializate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, care se desființează.(2) CNCE și IȘE nou-înființate preiau, pe bază de protocol, personalul și activitățile Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație și se subrogă, în toate drepturile, obligațiile, contractele, deciziile de finanțare, ordinele de finanțare, acordurile și litigiile instituției, structurii sau activității preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestuia.(3) Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare are ca atribuții principale coordonarea elaborării și revizuirii periodice a curriculumului național, coordonarea sistemului național de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar.(4) Structura organizatorică, precum și funcțiile și atribuțiile aparatului propriu al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(5) În îndeplinirea atribuțiilor sale, CNCE poate să colaboreze cu specialiști și cadre didactice cu experiență, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educației.(6) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea CNCE se realizează încadrarea personalului preluat, în numărul maxim de posturi aprobat și în noile structuri organizatorice, prin respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.(7) Institutul de Științe ale Educației are ca atribuții principale: cercetarea, dezvoltarea și inovarea în educație, pentru cunoașterea și înțelegerea contextelor, fenomenelor și proceselor educaționale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educației, pe baza datelor de cercetare. Activitatea se desfășoară în baza unui plan anual de cercetare aprobat prin ordin al ministrului educației.(8) Structura organizatorică, precum și funcțiile și atribuțiile aparatului propriu ale IȘE sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(9) În îndeplinirea atribuțiilor sale, IȘE poate să colaboreze cu specialiști și cadre didactice cu experiență, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educației.(10) În cadrul IȘE funcționează o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale și în cadrul CNCE funcționează un compartiment din care fac parte specialiști în învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.(11) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea IȘE se realizează încadrarea personalului preluat în numărul maxim de posturi aprobat și în noile structuri organizatorice, prin respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

Articolul 122

Centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale au personalitate juridică și sunt finanțate integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și funcționează în subordinea Ministerului Educației. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Articolul 123
(1) Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar se organizează, ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, finanțat de la bugetul de stat.(2) Structura, organizarea și funcționarea Unității pentru finanțarea învățământului preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educației.(3) Obiectivele Unității pentru finanțarea învățământului preuniversitar sunt următoarele:
a) propune politici de finanțare a învățământului preuniversitar și standarde de cost per elev/preșcolar/ antepreșcolar, precum și coeficienți de diferențiere pentru costurile standard per elev/preșcolar/antepreșcolar și coeficienți de corecție pentru învățământul în limbile minorităților naționale, în vederea asigurării standardelor de calitate în învățământul preuniversitar;
b) monitorizează activitatea de finanțare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/preșcolar/antepreșcolar a unităților de învățământ preuniversitar acreditat și propune redistribuirea fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru asigurarea finanțării unităților de învățământ preuniversitar;
c) elaborează rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze și programe de formare privind utilizarea eficientă și transparentă a banilor publici alocați pentru finanțarea de bază a învățământului preuniversitar;
d) prezintă anual Ministerului Educației un raport privind starea finanțării învățământului preuniversitar.

Articolul 124

Se înființează Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației, instituție publică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, finanțat din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Articolul 125
(1) CNITTD are ca scop dezvoltarea învățământului liceal tehnologic, postliceal și tehnologic-dual, în concordanță cu nevoile de dezvoltare socioeconomică locală, regională și națională identificate în documente strategice.(2) Organizarea și funcționarea CNITTD, precum și preluarea personalului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Articolul 126
(1) Institutul Limbii Române este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educației, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Institutul Limbii Române are ca atribuții promovarea cunoașterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învață această limbă și atestarea cunoștințelor de limba română. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(2) În anul școlar 2023-2024 se elaborează o strategie de dezvoltare a Institutului Limbii Române, cu implementare din anul 2025, care va viza o acoperire globală a nevoilor educaționale în ceea ce privește limba, cultura și civilizația românească din comunităților românești din afara granițelor țării.

Articolul 127

În domeniul educației, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:
a) asigură, împreună cu DJIP/DMBIP, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu, emite avertismente părinților și aplică sancțiuni;
b) inițiază, asigură funcționarea și propune reorganizarea ori desființarea, după caz, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, a unităților de învățământ de stat care funcționează în raza administrativ-teritorială a acesteia;
c) asigură organizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional, toate nivelurile, și special, nivelurile preșcolar, primar, gimnazial, profesional, în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea își exercită autoritatea;
d) asigură publicarea, pentru fiecare an școlar, a rețelei școlare a unităților de învățământ de stat, particular și confesional, precum și a listei unităților de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu;
e) asigură spații suficiente pentru desfășurarea activităților educaționale de către toți beneficiarii primari înscriși în cadrul unităților de învățământ de stat, în conformitate cu normele elaborate de Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Sănătății și a reprezentanților autorităților locale;
f) asigură lucrări de investiții necesare pentru construcția unor școli noi, pentru extinderea școlilor existente, mansardare, pentru modernizarea spațiilor destinate desfășurării de activități educaționale, în conformitate cu normativele privind proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor din domeniul educațional, precum și a normelor de igienă, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, respectiv ministrului sănătății;
g) asigură organizarea și desfășurarea procesului educațional în conformitate cu standardele aplicabile;
h) asigură angajarea personalului medical de specialitate, cu avizul Ministerului Sănătății, în cabinetele medicale;
i) pot asigura, din venituri proprii, burse școlare;
j) asigură, din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse școlare destinat exclusiv preșcolarilor și elevilor;
k) asigură personalului didactic care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială decontarea cheltuielilor de transport;
l) pot asigura fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare locale/județene/ale municipiului București, aprobate prin ordin al ministrului educației, precum și pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora;
m) pot participa la organizarea și finanțarea unor programe educaționale, precum programul „Școala după școală“, programul „A doua șansă“ sau alte programe remediale;
n) participă la organizarea și poate contribui la finanțarea unor programe și activități naționale sau locale pentru reducerea abandonului școlar;
o) participă și desemnează reprezentanți în consiliile administrative ale unităților de învățământ, consiliile consultative pentru învățământ preuniversitar, consiliile de coordonare a zonelor de investiții prioritare în educație și alte consilii prevăzute de prezenta lege;
p) pot participa la finanțarea unităților de educație extrașcolare;
q) asigură, împreună cu instituțiile abilitate în acest sens, siguranța beneficiarilor primari și a personalului din unitățile de învățământ;
r) elaborează, împreună cu DJIP/DMBIP, un plan de dezvoltare a rețelei școlare și a sistemului de transport școlar, bazat pe evoluțiile demografice, în vederea asigurării unei dezvoltări coerente a rețelei școlare.

Secţiunea a 2-aConducerea și coordonarea la nivelul unității de învățământ preuniversitar 

Articolul 128
(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, cu excepția celor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, unde este cazul. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu:
a) Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității, denumită în continuare CEAC;
b) Comisia pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, denumită în continuare CFDCD;
c) consiliul profesoral;
d) autoritățile administrației publice locale;
e) consiliul reprezentativ al părinților și asociațiile de părinți, acolo unde există;
f) organizațiile sindicale afiliate federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar;
g) consiliul școlar al elevilor.(2) În unitățile de învățământ de stat, consiliul de administrație este organul deliberativ de conducere al unității de învățământ și este constituit din 7, 9 sau 11 membri, astfel:
a) în cazul în care consiliul de administrație este format din 7 membri, aceștia sunt: directorul, 2 cadre didactice, 2 reprezentanți ai părinților, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităților de învățământ cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari. Cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 4 membri;
b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, aceștia sunt: directorul, 3 cadre didactice, din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local, 2 reprezentanți ai părinților. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităților de învățământ cu efective între 301 și 400 de beneficiari primari. Cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 5 membri;
c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 11 membri, aceștia sunt: directorul, 4 cadre didactice din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local, 3 reprezentanți ai părinților. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităților de învățământ cu efective de peste 400 de beneficiari primari. Cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 6 membri;
d) în consiliile de administrație ale unităților de învățământ de nivel liceal/postliceal, din cota aferentă părinților un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a împlinit 18 ani;
e) în consiliile de administrație ale unităților de învățământ care școlarizează doar nivel postliceal cota aferentă părinților revine reprezentanților elevilor;
f) în unitățile de învățământ care organizează învățământ liceal tehnologic și postliceal, consiliile de administrație se pot mări cu 2 membri desemnați de operatorii economici parteneri, asociații profesionale partenere, consorții partenere. Reprezentantul desemnat de unul dintre operatorii economici poate avea calitatea de președinte al consiliului de administrație. 
Președintele consiliului de administrație este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici parteneri, asociații profesionale partenere și consorții partenere, aceștia își desemnează reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să nominalizeze reprezentanții pe locurile care le sunt alocate. În acest caz, cvorumul de ședință reglementat lase mărește cu 1 membru, respectiv 2 membri; lit. a)-c) 
g) în unitățile de învățământ care organizează exclusiv învățământ tehnologic, componența consiliului de administrație asigură reprezentarea în număr egal a membrilor din partea operatorilor economici, asociațiilor profesionale partenere, consorțiilor partenere, respectiv a membrilor din partea cadrelor didactice, alături de primar sau un reprezentant al acestuia, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al părinților. În cazul în care sunt mai mulți operatori economici parteneri, aceștia vor desemna reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanții pe locurile care le sunt alocate;
h) în unitățile de învățământ în care funcționează grupe/clase în limbile minorităților naționale, în consiliul de administrație minoritatea respectivă va fi reprezentată și de cadre didactice, părinți și elevi aparținând minorității respective;
i) în unitățile de învățământ vocațional teologic, consiliile de administrație se măresc, suplimentar, cu 2 membri, desemnați de cultul respectiv. În acest caz, cvorumul de ședință reglementat lase mărește cu un membru. lit. a)-c) (3) În unitățile de învățământ special de stat, consiliul de administrație este organul deliberativ de conducere și este constituit din 9 membri, astfel: 4 cadre didactice, inclusiv directorul, din care 1 reprezentant poate fi al personalului didactic auxiliar, președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanți ai consiliului județean/2 reprezentanți ai consiliului local al sectorului municipiului București pe raza căruia se află unitatea de învățământ, 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 5 membri.(4) Președintele consiliului de administrație este directorul unității de învățământ, cu excepția situației prevăzute la. Președintele conduce ședințele consiliului de administrație și semnează hotărârile adoptate. alin. (2) lit. f)(5) La ședințele consiliului de administrație participă, cu statut de observator, reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar care au membri în unitatea de învățământ și ai asociației de părinți membre a federațiilor părinților cu activitate relevantă la nivel național, iar pentru unitățile de învățământ gimnazial sau liceal, președintele consiliului școlar al elevilor cu statut de observator. Președintele consiliului de administrație convoacă observatorii la toate ședințele consiliului de administrație.(6) În învățământul particular și confesional, în componența consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unitățile care școlarizează beneficiari primari la niveluri din învățământul obligatoriu, consiliul de administrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local.(7) La ședințele consiliului de administrație ale unității de învățământ preuniversitar de stat participă și profesorul consilier școlar, atunci când se discută aspecte ce țin de activitatea acestuia.(8) Cu excepția directorului și directorului adjunct, nu poate face parte din consiliul de administrație personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare și control și nici personalul didactic auxiliar și administrativ care are și calitatea de părinte al unui elev înmatriculat în respectiva unitate de învățământ, respectiv persoana care a fost condamnată pentru o faptă penală săvârșită cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării, sau cadrul didactic care are o sancțiune disciplinară neradiată.(9) Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale:
a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;
b) aprobă planul de dezvoltare instituțională, respectiv planul de acțiune al unității de învățământ preuniversitar, la propunerea directorului unității de învățământ;
c) aprobă, la propunerea consiliului profesoral și după consultarea consiliului școlar al elevilor și părinților, curriculumul la decizia elevului din oferta școlii;
d) analizează și aprobă propunerile de colaborare cu terții, în condițiile legii și cu respectarea principiului interesului superior al beneficiarului primar;
e) aprobă planul de încadrare cu personal didactic de predare și didactic auxiliar, precum și schema de personal administrativ, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației;
f) aprobă programe de dezvoltare profesională a salariaților, la propunerea consiliului profesoral;
g) stabilește sancțiunile disciplinare care se aplică personalului unității de învățământ;
h) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor, conform legislației în vigoare;
i) aprobă programul și orarul unității de învățământ;
j) își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director;
k) monitorizează activitatea de raportare a datelor și informațiilor în sistemele informatice naționale;
l) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin legislația în vigoare.(10) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Angajatorul este unitatea de învățământ.(11) În cazul în care hotărârile consiliului de administrație nu pot fi luate conform, acesta va fi reconvocat o singură dată. La următoarea ședință cvorumul de ședință necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administrație, iar hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenți. Dacă în urma votului nu se obține numărul de 2/3 din voturile celor prezenți, hotărârea nu poate fi adoptată. alin. (10)(12) Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenți, cu excepția celor prevăzute la. Hotărârile consiliului de administrație care vizează personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcțiilor de conducere, acordarea gradației de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administrație care se află în conflict de interese nu participă la vot. alin. (11)(13) Hotărârile privind bugetul și patrimoniul unității de învățământ se iau cu majoritatea voturilor membrilor consiliului de administrație. Componența consiliului de administrație, precum și hotărârile adoptate de acesta se publică la avizierul școlar, precum și pe website-ul unității de învățământ preuniversitar.(14) Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație.(15) Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a unei treimi dintre membri.(16) Metodologia-cadru de organizare și funcționare a consiliului de administrație este aprobată prin ordin al ministrului educației.(17) Reprezentantul desemnat al primarului/primarului de sector, respectiv reprezentantul desemnat al președintelui consiliului județean în consiliul de administrație și reprezentanții consiliului local, consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București, nu pot avea calitatea de personal didactic de predare, de conducere, îndrumare și control, personal didactic auxiliar sau administrativ în unitatea de învățământ respectivă.

Articolul 129
(1) Consiliul profesoral al unității de învățământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învățământ, este prezidat de către director și se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii săi.(2) Atribuțiile principale ale consiliului profesoral sunt următoarele:
a) gestionează și asigură calitatea actului didactic;
b) stabilește și monitorizează aplicarea Codului de etică profesională elaborat în conformitate cu codul-cadru de etică profesională aprobat prin ordin al ministrului educației;
c) propune consiliului de administrație fișele de evaluare a personalului angajat al unității de învățământ, în baza cărora se stabilește calificativul anual;
d) propune consiliului de administrație măsuri de optimizare a procesului didactic;
e) propune consiliului de administrație curriculumul la decizia elevului din oferta școlii;
f) propune consiliului de administrație premierea și acordarea titlului de „profesorul anului“ personalului didactic de predare cu rezultate deosebite la catedră;
g) aprobă sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h) propune consiliului de administrație inițierea procedurii legale pentru încălcări ale eticii profesionale din partea cadrelor didactice;
i) propune consiliului de administrație programe de formare și dezvoltare profesională continuă pentru cadrele didactice;
j) propune și alege cadrele didactice membre ale consiliului de administrație, precum și în alte comisii constituite la nivelul unității de învățământ;
k) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație.(3) Organizarea și funcționarea consiliului profesoral sunt stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Articolul 130
(1) La nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat se constituie, prin decizie a directorului, Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității și Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică, în baza hotărârii consiliului profesoral.(2) Membrii comisiilor prevăzute lași responsabilii acestora se aleg din rândul personalului didactic de predare titular, prin vot secret, de către consiliul profesoral. Responsabilii comisiilor nu pot ocupa funcția de director sau director adjunct. alin. (1) (3) Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității elaborează și coordonează aplicarea procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității, analizează rapoartele întocmite cu ocazia inspecțiilor generale și tematice și formulează propuneri de îmbunătățire a calității educației la nivelul unității de învățământ.(4) Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității colaborează cu ARACIIP, cu biroul județean pentru inspecție școlară și asigurare a calității, cu consiliul de administrație, cu structurile asociative ale părinților, cu consiliul școlar al elevilor și cu consiliul profesoral al unității de învățământ.(5) Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică identifică nevoile de formare continuă ale personalului didactic, programele și proiectele destinate formării continue a personalului didactic și monitorizează evoluția în carieră a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe și proiecte de formare continuă.(6) Comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică colaborează cu DJIP/DMBIP, cu CNFDCD și CCD, cu consiliul de administrație și cu consiliul profesoral al unității de învățământ.(7) Organizarea și funcționarea Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității și Comisiei pentru formare și dezvoltare în cariera didactică sunt stabilite prin prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 3-aParticiparea în programe ale Uniunii Europene în domeniul educației 

Articolul 131
(1) Ministerul Educației susține implicarea unităților de învățământ în programe ale Uniunii Europene în domeniul educației, ca instrument de dezvoltare instituțională și de creștere a calității educației.(2) Rezultatele învățării obținute de către cadrele didactice care participă la mobilități cu scop de învățare în proiectele finanțate prin programele UE în domeniul educației vor fi recunoscute și echivalate în baza metodologiei de acordare a ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, ce se aprobă prin ordin al Ministerului Educației și care este aplicată de CCD/CNFDCD.(3) Rezultatele învățării obținute de elevii care participă la mobilități în proiectele finanțate prin programele UE în domeniul educației vor fi recunoscute printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(4) Conducerile unităților de învățământ vor sprijini participarea cadrelor didactice la mobilități cu scop de învățare, prin asigurarea suplinirii pe perioada mobilității, utilizând resurse financiare din finanțarea complementară, conform. Perioada în care cadrele didactice și de conducere participă la mobilități cu scop de învățare este considerată perioadă de activitate, participanții beneficiind de toate drepturile salariale din țară conform legislației în vigoare. art. 140 alin. (2) lit. h)(5) Conducerea unităților de învățământ are obligația de a sprijini participarea elevilor la mobilități cu scop educațional și să asigure recunoașterea stagiului sau perioadei petrecute în străinătate ca fiind echivalentă cu perioada de prezență la activitățile obișnuite ale școlii. În acest sens se vor dezvolta și aplica metodologii specifice de evaluare a competențelor dobândite de elevi în timpul stagiului în străinătate, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului educației. Aceste metodologii vor fi folosite pentru a echivala și recunoaște competențele dobândite în străinătate cu cele dobândite în unitatea de învățământ de origine. De asemenea, conducerea unităților de învățământ va lua măsurile necesare pentru a motiva absențele elevilor care participă la astfel de mobilități și pentru a permite recuperarea materiei pierdute, în conformitate cu legislația în vigoare.(6) În vederea stimulării participării elevilor la programele internaționale de mobilitate și a recunoașterii realizărilor lor, Ministerul Educației va promova portofoliul Europass de recunoaștere a perioadei petrecute în străinătate, în cazul finalizării cu succes a stagiului de mobilitate. Acestea vor fi incluse în dosarele școlare ale elevilor și în alte documente oficiale relevante.(7) Ministerul Educației va sprijini organizarea de evenimente de promovare a programelor internaționale de mobilitate și a realizărilor elevilor care au participat la aceste programe, în scopul de a crește gradul de conștientizare și de implicare a comunităților locale în aceste proiecte.(8) Participarea unităților de învățământ în proiectele finanțate prin programele UE în domeniul educației, numărul de mobilități realizate, rezultatele și implementarea acestora se includ printre criteriile de evaluare generală a performanțelor unităților de învățământ de către ARACIIP și printre criteriile de evaluare externă periodică a calității.(9) Metodologia de evaluare a cadrelor didactice și didactice auxiliare va include un criteriu referitor la implicarea acestora în elaborarea și implementarea proiectelor finanțate prin programele UE în domeniul educației.(10) Pentru recunoașterea rezultatelor deosebite obținute de unitățile de învățământ în implementarea proiectelor finanțate prin programele UE în domeniul educației, Ministerul Educației organizează anual concursul „Școala Europeană“, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educației, acordând premii și distincții unităților câștigătoare.(11) Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învățământ, dar nu sunt remunerate pentru această activitate pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul consiliului de administrație, la propunerea directorului unității de învățământ, în conformitate cu condițiile și metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

Secţiunea a 4-aTransformări digitale în învățământul preuniversitar 

Articolul 132
(1) Transformările digitale în învățământul preuniversitar au în vedere Strategia națională pentru digitalizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale în rândul comunității educaționale, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Se înființează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, cu finanțare din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, cu responsabilități în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul național de învățământ preuniversitar, digitalizarea proceselor și asistență în furnizarea de soluții pentru probleme informatice la nivel hardware și software, conform legislației în vigoare. Organizarea și funcționarea UESMATD se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(3) UESMATD poate să folosească colaboratori externi, angajați pe bază de contract civil, experți în IT, remunerați în condițiile legii.(4) UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea și mentenanța platformelor strategice ale Ministerului Educației. Lista platformelor educaționale digitale ce îndeplinesc criteriile calitative, tehnice și de securitate minimale și, după caz, metodologiile privind gestionarea bazelor de date aferente se aprobă prin ordine ale ministrului educației, în maximum 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(5) În învățământul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizează cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar, adoptat prin hotărâre a Guvernului. Acest standard se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, ale legislației protecției datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnică, semantică și sintactică deplină, precum și, în mod obligatoriu, cu ale legislației europene și bunelor practici la nivel global.(6) Toate dezvoltările, integrările și asistența asociată activității UESMATD se vor face cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar, prevăzut la. alin. (5)(7) UESMATD colaborează cu CNFDCD în dezvoltarea de programe de formare pentru personalul ce utilizează sau urmează să utilizeze platformele strategice din învățământul preuniversitar.(8) UESMATD colaborează cu CNCE, IȘE, Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare și alte instituții cu atribuții în domeniul învățământului în vederea asigurării accesibilității resurselor educaționale online.(9) Ministerul Educației controlează gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor strategice prevăzute la, decide cu privire la modificările și îmbunătățirile care se aduc pe baza propunerilor înaintate de către instituțiile care utilizează sistemele informatice și răspunde solidar pentru confidențialitatea datelor cu caracter personal înregistrate alături de celelalte instituții care au acces la acestea. alin. (4)(10) Datele colectate sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, precum și ale Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare.(11) Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se realizează în baza unor protocoale încheiate între Ministerul Educației și alte ministere sau autorități de care aparțin instituțiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel național. Protocoalele vor avea la bază ordine de ministru comune între ministerele responsabile. Aceste protocoale vor fi realizate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, precum și ale legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.(12) Platformele strategice ale Ministerului Educației vor asigura schimbul de date deschise, în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal și Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Datele deschise vor fi publicate în portalul Guvernului României dedicat seturilor de date deschise, putând fi publicate, de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate în coordonarea Ministerului Educației, respectiv în agregatoare de seturi de date deschise la nivel internațional.

Articolul 133
(1) Sistemul integrat de management al școlarității, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, este un ansamblu de resurse informatice, de comunicații și de securitate cibernetică, bazat pe tehnologia „cloud computing“, interconectat la nivel de servicii cu „clouduri“ publice și/sau private. Înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului integrat de management al școlarității se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, adoptată în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al școlarității, este o aplicație care rulează pe o infrastructură de tip „cloud“, bazată pe principiile interoperabilității și interconectării. Înființarea, organizarea, funcționarea, planul de migrare și interconectare, precum și calendarul operaționalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educației în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) În termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educațional va fi realizat și în format digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al școlarității, administrat de Ministerul Educației prin intermediul UESMATD.(4) Ministerul Educației va pune la dispoziția instituțiilor de învățământ și a celor îndreptățite prin lege să gestioneze datele cu caracter educațional soluții de interconectare în timp real pentru verificarea statutului de elev, respectiv absolvent al examenului de bacalaureat prin interfețe de programare ale aplicațiilor. Specificațiile vor fi definite în Ghidul privind standardul informatic minim impus dezvoltării, administrării și interoperabilității platformelor dedicate proceselor și gestiunii de date educaționale în învățământul preuniversitar.(5) Toate informațiile legate de diplomele emise și centralizate în sistemele integrate de management al școlarității vor fi interconectate cu Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea profilului educațional și profesional al beneficiarilor sistemului de educație.(6) În termen de maximum 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației va asigura interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al școlarității având la bază principiul „doar o singură dată“, asigurând trasabilitatea și schimbul de date între sistemele operate la nivelul învățământului preuniversitar spre universitar, precum și alte baze de date gestionate de autorități și instituții publice, după caz.(7) Începând cu anul școlar 2027-2028, Ministerul Educației, cu sprijinul CNCE și UESMATD, asigură administrarea evaluărilor și examenelor naționale, integral în format digital, în conformitate cu prevederile. art. 97 alin. (3)(8) Se înființează mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învățământul preuniversitar, sistem de evaluare, monitorizare și îmbunătățire a transformărilor digitale în ceea ce privește infrastructura software și hardware disponibilă/accesibilă în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, precum și nivelul competențelor digitale în rândul elevilor și cadrelor didactice.(9) Operaționalizarea mecanismului prevăzut lase realizează de către UESMATD pe baza unui ordin al ministrului educației. alin. (8) (10) În baza monitorizării prevăzute la, UESMATD propune intervenții specifice la nivel de sistem sau la nivelul unităților de învățământ preuniversitar. alin. (8)

Capitolul XFinanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar 

Secţiunea 1Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar 

Articolul 134

Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

Articolul 135
(1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele:
a) resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/ elevul;
b) transparența fundamentării și alocării fondurilor;
c) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;
d) corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate și obiectivele urmărite;
e) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;
f) eficiența utilizării resurselor;
g) asigurarea veniturilor necesare prin formula de finanțare, pentru unitățile de învățământ preuniversitar, cu personalitate juridică, sub efectiv.(2) Învățământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, în condițiile stabilite de prezenta lege.(3) Învățământul poate fi susținut și direct de operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.(4) Învățământul poate fi susținut prin burse, stimulente, premii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

Articolul 136
(1) Ministerul Educației are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități publice locale, structuri asociative reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu Consiliul Național al Elevilor și asociații reprezentative la nivel național ale elevilor, cu structuri asociative reprezentative ale părinților, cu activitate relevantă la nivel național, asociații reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învățământul preuniversitar.(2) Unitățile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și a unităților de educație extrașcolară, inclusiv prin finanțarea directă a unor programe precum „Școală după școală“ sau „învățare remedială“.

Articolul 137
(1) Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional, după caz, autorizat să funcționeze provizoriu/acreditat în sistemul de învățământ românesc, se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.(2) Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învățământului antepreșcolar, preșcolar și al celui obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.(3) În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, în condițiile legii. La publicarea taxelor de școlarizare, precum și în contractul încheiat cu părinții, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanțarea acordată de la bugetul de stat.(4) În cazul învățământului liceal tehnologic, finanțarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea și desfășurarea învățământului liceal tehnologic, sunt:
a) cheltuieli cu organizarea procesului de învățământ, și anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse și premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecție, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilități oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea și sănătatea în muncă și analize medicale obligatorii, în funcție de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic, cheltuieli materiale pentru susținerea activităților desfășurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărți de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaționale, costuri legate de evaluarea și certificarea elevilor, materii prime și materiale consumabile și alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziției, punerii în funcțiune și exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a elevilor, cheltuieli cu utilitățile și obiectele de inventar, cheltuieli aferente salarizării și pregătirii personalului propriu al operatorilor economici – tutori și formatori – pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii și sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învățământ parteneră, precum și sumele plătite direct cadrelor didactice, în baza unor contracte încheiate în condițiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activități decât cele prevăzute în norma didactică;
b) cheltuieli de investiții în spații de învățământ existente sau nou-edificate, precum și în echipamente de natura mijloacelor fixe achiziționate și puse în funcțiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor, realizate în unitatea de învățământ.

Articolul 138
(1) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea specială.(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru:
a) beneficiarii primari din învățământul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b) antepreșcolarii și preșcolarii din învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat;
c) elevii din învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat pe durata învățământului obligatoriu.(3) Finanțarea de bază se face în baza și în limitele costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar.(4) Costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și profil.(5) Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.(6) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual, constituite din unități de învățământ din mediul urban și rural.(7) Determinarea costului standard per antepreșcolar/ preșcolar/elev se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului, aplicabile începând din anul școlar 2024-2025.(8) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează antepreșcolarul/preșcolarul/elevul“, conform căruia alocația bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, prin respectarea prevederilor. alin. (2)-(4)(9) Prin excepție de lași, statul asigură finanțarea de bază și pentru unitățile de învățământ particular și confesional autorizate care nu percep taxe de studiu de la beneficiarii primari. alin. (2) lit. b)  c)

Articolul 139
(1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ, la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, după cum urmează:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educației;
b) cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) cheltuieli cu bunuri și servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
d) cheltuieli de transport pentru personalul din învățământul preuniversitar care nu dispune de locuință în unitatea administrativ-teritorială unde are postul.(3) Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute lașireprezintă minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevăzute la. alin. (2) lit. b)  c)  alin. (2)(4) Pentru unitățile de învățământ preuniversitar acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, finanțarea pentru cheltuielile prevăzute lase asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, pe baza costului standard per antepreșcolar/ preșcolar/elev, și se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituția de învățământ superior de stat. alin. (2) (5) Pentru școlile din spital, înființate în cadrul instituțiilor de învățământ superior de medicină și farmacie, finanțarea pentru cheltuielile prevăzute lase asigură, pentru perioada în care antepreșcolarul/preșcolarul/elevul este înscris la „Școala din spital“, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu cel puțin 100%, în baza contractului complementar. alin. (2) (6) Pentru unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt înscriși antepreșcolari/preșcolari/elevi care beneficiază de nivelurile de intervenție I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispozițiile, finanțarea se asigură, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităților administrației publice locale, cel puțin la nivelul costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev majorat cu 75%. art. 69(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul unităților de învățământ cu personalitate juridică cu mai puțin de 300 de elevi sau mai puțin de 300 de antepreșcolari, preșcolari și elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educațional să se poată desfășura în condiții normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP și este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard.(8) CNFÎP cuprinde reprezentanții Ministerului Educației, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai învățământului în limbile minorităților naționale, numiți prin ordin al ministrului educației, și beneficiază de secretariat tehnic din partea Unității pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Regulamentul de organizare și funcționare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educației.(9) Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi din unitatea de învățământ, precum și coeficienți de corecție dependenți de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorității naționale și alți factori. La stabilirea finanțării se au în vedere factorii de ajustare determinați astfel încât să asigure acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli, în funcție de specificul unităților de învățământ.(10) Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la, se aprobă, anual, după adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educației și se repartizează de Ministerul Educației către DJIP/DMBIP în vederea repartizării pe unități de învățământ. alin. (2) lit. a)(11) Finanțarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute lași, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează de direcțiile generale regionale/administrațiile județene ale finanțelor publice, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, pentru unitățile de învățământ preuniversitar. alin. (2) lit. b)  c)(12) În situația în care, la nivelul unor unități de învățământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la, DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale acestor sume între unități de învățământ de pe raza județului/municipiului București sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unități de învățământ de pe raza unor județe/sectoare ale municipiului București diferite se realizează de către Ministerul Educației cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate. alin. (2) lit. a)(13) Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilorse va face numai după verificarea de către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor și utilizare a sumelor alocate pentru finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreșcolar/preșcolar/ elev, după caz, și după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi. alin. (10) (14) În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor prevăzute lașila unele unități de învățământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate județului/municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice/direcția generală a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București cu această destinație sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirile se realizează cu respectarea principiului echității distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate. alin. (2) lit. b)  c) (15) Redistribuirea sumelor între unități de învățământ, potrivit prevederilorși, conduce implicit la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preșcolar. alin. (12)  (14)(16) Sumele alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de bază nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităților administrației publice locale sau a unităților de învățământ și a unităților de educație extrașcolară.

Articolul 140
(1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar.(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiții, reparații capitale și curente, consolidări;
b) subvenții pentru internate și cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;
d) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar;
e) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare, centre de excelență organizate în cadrul sistemului de învățământ;
f) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g) gestionarea situațiilor de urgență;
h) cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice în perioada participării în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale;
i) alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază;
j) cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k) cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, cărți, publicații și materiale documentare.(3) Din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot fi alocate ca finanțare complementară sume pentru următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea:
a) cheltuieli pentru bursele elevilor;
b) cheltuieli pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în incluziunea sau în excelența școlară, precum și unităților de învățământ preuniversitar în care se înregistrează un risc sporit de abandon școlar/părăsire timpurie a școlii;
c) cheltuieli pentru atragerea personalului didactic și auxiliar, cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare, centre de excelență organizate în cadrul sistemului de învățământ, cheltuieli pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă/rambursabilă, după caz, nerambursabile;
d) cheltuieli pentru dotarea specifică a cantinelor, sălilor de sport, bibliotecilor, atelierelor școlare, bazelor sportive.(4) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ de direcțiile generale regionale/administrațiile financiare ale finanțelor publice și cu asistența tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP:
a) pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, pentru unitățile de învățământ;
b) pe județe/sectoare ale municipiului București, pentru unitățile de educație extrașcolară.

Articolul 141

Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează, după caz, pe baza contractului de management educațional încheiat de directorul unității de învățământ preuniversitar/unității de educație extrașcolară cu directorul general al DJIP/DMBIP pentru finanțarea primită din bugetul Ministerului Educației și a contractului de management încheiat de directorul unității de învățământ preuniversitar cu ordonatorul principal de credite al autorității locale pentru finanțarea primită din bugetul autorităților locale.

Articolul 142
(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat și unitățile de educație extrașcolară pot obține venituri proprii din activități specifice în domeniul educației, înființate pe lângă unitatea de învățământ, conform legii. Înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate și categoriile de cheltuieli ce pot fi finanțate din veniturile obținute. Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin.(2) Veniturile proprii ale activităților înființate pe lângă unitățile de învățământ nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau specială și sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârșitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuția bugetelor activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor și vor fi utilizate cu aceeași destinație.(3) Directorul și consiliul de administrație al unității de învățământ sau, după caz, al unității de educație extrașcolară răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condițiile legii.

Articolul 143
(1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar sau, după caz, unitate de educație extrașcolară, conform normelor metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educației, se aprobă și se execută conform legii. Bugetul se aprobă și se execută cu respectarea dispozițiilor legale.(2) Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special se asigură:
a) din bugetul Ministerului Educației, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
b) din bugetele locale ale județelor și ale sectoarelor municipiului București și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale județelor și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, pentru cheltuielile necesare asigurării condițiilor desfășurării unui proces educațional de calitate.(3) Finanțarea unităților de învățământ special de stat sau particular și confesional, a claselor de învățământ special și a elevilor din învățământul special de stat sau particular și confesional, integrați în învățământul de masă, se realizează pe baza contractului de management educațional, încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finanțarea primită din bugetul Ministerului Educației, și a contractului de management încheiat de directorul unității de învățământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale județelor și ale sectoarelor municipiului București pentru finanțarea primită din bugetul acestora.

Articolul 144
(1) De la bugetul de stat, ca finanțare specială, prin bugetul Ministerului Educației, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învățământul special:
a) finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c) bursele elevilor;
d) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor țării, precum și bursele pentru elevii străini;
e) organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale;
f) perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
g) finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări, reabilitări și dotări;
h) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
i) finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ;
j) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
k) alte categorii de cheltuieli pentru care legea prevede că sunt finanțate prin bugetul Ministerului Educației.(2) Autoritățile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea lor, precum și cheltuieli de natura investițiilor.(3) Autoritățile administrației publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.(4) Consiliul local/Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București poate asigura fonduri pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor și a concursurilor școlare locale/județene/ale municipiului București, precum și pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.(5) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute lase acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/județean/Consiliului General al Municipiului București. alin. (4) (6) În vederea evaluării impactului programelor naționale, Ministerul Educației finanțează elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naționale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor și finanțării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IȘE, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experți externi care colaborează cu aceste instituții. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituțiile care au implementat programele analizate.

Secţiunea a 2-aFinanțarea unităților de educație extrașcolară 

Articolul 145
(1) Unitățile de educație extrașcolară sunt finanțate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP.(2) Palatul Național al Copiilor din București este finanțat direct de Ministerul Educației.(3) Unitățile de educație extrașcolară pot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale și județene, prin hotărâri proprii.(4) Proiectele de educație extrașcolară organizate la nivel național și internațional primesc finanțare de la Ministerul Educației, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației. Proiectele de educație extrașcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expoziții, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil și alte categorii de activități specifice.(5) Proiectele de educație extrașcolară prevăzute lapot fi finanțate și de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâri proprii. alin. (4) (6) Calendarul proiectelor de educație extrașcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educației, pe baza unor proceduri specifice de evaluare și cuprinde:
a) calendarul proiectelor naționale și internaționale de educație extrașcolară cofinanțate de Ministerul Educației;
b) calendarul proiectelor naționale și internaționale de educație extrașcolară fără finanțare din partea Ministerului Educației;
c) calendarul proiectelor regionale și interjudețene de educație extrașcolară.(7) La nivel județean/al municipiului București se aprobă Calendarul de proiecte județene de educație extrașcolară/ Calendarul municipiului București de proiecte de educație extrașcolară.(8) Întocmirea calendarelor de proiecte de educație extrașcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educației.(9) Unitățile de educație extrașcolară, inclusiv cluburile sportive școlare, pot fi preluate de autoritățile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor și clădirilor. Oportunitatea inițierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă și temeinică a acesteia.(10) Unitățile de educație extrașcolară, aflate în subordinea autorităților publice locale, preluate conform, sunt coordonate metodologic de Ministerul Educației, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la, iar finanțarea aferentă acestora este alocată autorităților publice locale. alin. (9) art. 29 alin. (13)(11) Terenurile și clădirile preluate în bazanu își pot schimba destinația, sub sancțiunea prevăzută la. alin. (9)  art. 146 alin. (14)(12) Actele de schimbare a destinației terenurilor și clădirilor, efectuate cu încălcarea dispozițiilor, sunt nule de drept. alin. (11)

Secţiunea a 3-aBaza materială a învățământului preuniversitar 

Articolul 146
(1) Unitățile de învățământ și de educație extrașcolară pot deține și/sau administra:
a) bunuri proprietate publică – unitățile de învățământ și de educație extrașcolară de stat;
b) bunuri proprietate privată – unitățile de învățământ și de educație extrașcolară particulare;
c) bunuri proprietate publică și/sau privată, în funcție de entitatea care le-a înființat – unitățile de învățământ și de educație extrașcolară confesionale.(2) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților de învățământ preuniversitar de stat și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.(3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către acestea prin consiliile de administrație.(4) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea DJIP/DMBIP, unitățile de educație extrașcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP și prin consiliile de administrație ale acestor unități, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților/instituțiilor respective și sunt administrate de acestea.(5) Înțelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevăzută la, cuprinde bunuri imobile și mobile afectate în mod direct și special funcționării învățământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spații pentru procesul de învățământ, mijloace de învățământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere școlare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze și complexuri cultural-sportive, tabere școlare, edituri și tipografii, unități de microproducție, spații cu destinația de locuință, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învățământului și salariaților din învățământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învățământ. alin. (2)-(4)(6) Nu fac parte din domeniul public local, județean, al municipiului București, respectiv al statului, terenurile și clădirile prevăzute la, deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, și nici imobilele dobândite în proprietate de către unitățile de învățământ în baza unor contracte de donație. alin. (2)-(4)(7) Schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face pentru activități care nu influențează negativ activitatea didactică și contribuie la dezvoltarea comunității locale de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.(8) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educației.(9) Procedurile de elaborare a avizelor conformși, precum și condițiile necesare acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației. alin. (7)  (8)(10) Termenul pentru soluționarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.(11) Schimbarea destinației terenului folosit de unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și a spațiilor/clădirilor în care nu se mai desfășoară activități didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activității didactice în spațiul respectiv, de către autoritățile administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, fără avizul conform al Ministerului Educației, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, județean și național, respectiv pentru activități care contribuie la dezvoltarea comunității locale.(12) În cazul în care, după schimbarea destinației spațiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educațional în context formal, nonformal și informal se poate relua, existând solicitări din partea comunității locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înființarea, respectiv extinderea activității unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu corespunzător realizării unui act educațional de calitate.(13) Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilorsunt nule de drept. alin. (8)-(11) (14) Schimbarea destinației bazei materiale de autoritățile administrației publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.(15) Închirierea terenurilor și clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educației, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparținând domeniului public.

Articolul 147

Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației sau unităților de învățământ preuniversitar din sistemul învățământului de stat, precum și asupra bunurilor aparținând consiliilor locale, județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face în cartea funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Privatizarea unităților de învățământ de stat este interzisă.

Capitolul XIRăspunderea contravențională 

Articolul 148
(1) Următoarele fapte constituie contravenții, în măsura în care nu constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor, din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la; art. 14 alin. (1) art. 14 alin. (4)
b) fapta de nealocare a burselor săvârșită de directorul unității de învățământ, cu nerespectarea prevederilor, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activități în folosul comunității. Aceeași prevedere se aplică și în cazul faptei săvârșite de către directorul unității de învățământ de a refuza semnarea contractului educațional prevăzut la. art. 108 art. 14 alin. (4)(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute lase fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop. alin. (1) lit. a) (3) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute lase fac de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora. alin. (1) lit. b) (4) Contravențiilor prevăzute lale sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. alin. (1) (5) Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, secțiunile 3 și 4, în măsura în care faptele nu sunt prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Titlul IIÎnvățarea pe tot parcursul vieții 

Articolul 149
(1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții, organizat sau certificat la nivelul de calificare obținut în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar.(2) În sensul prezentului titlu, Ministerul Educației asigură cadrul legal privind organizarea și funcționarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții pentru nivelurile de calificare 1-5. De asemenea, Ministerul Educației participă la monitorizarea, evaluarea și verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcționării sistemului de învățare pe tot parcursul vieții, pe domeniul de competență.(3) Prevederile art. 187 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 privind Cadrul național al calificărilor se aplică și prezentului titlu.(4) Validarea rezultatelor învățării realizate în contexte non-formale și informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea art. 188 din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Articolul 150

Prevederile prezentului titlu sunt complementare celor din titlul II „Învățarea pe tot parcursul vieții“ prevăzut în Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Articolul 151

Învățarea pe tot parcursul vieții, în sensul prezentei legi, cuprinde:
a) învățământul preuniversitar;
b) servicii de consiliere și orientare în carieră;
c) recunoașterea competențelor dobândite în contexte nonformale și informale;
d) activități pentru tineret.

Articolul 152
(1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, sunt prevăzute la art. 182 din Legea învățământului superior nr. 199/2023. art. 149(2) Învățarea în contexte formale se realizează și în unități și instituții de învățământ preuniversitar. Elementele care definesc învățarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.(3) Învățarea în contexte nonformale se realizează și în centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor sau alte entități prevăzute în legislație. Elementele care definesc învățarea nonformală sunt prevăzute la art. 182 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Articolul 153
(1) Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene și prin contribuția beneficiarilor.(2) Formarea și dezvoltarea competențelor în învățarea pe tot parcursul vieții se face în funcție de categoriile de competențe prevăzute la art. 180 din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Articolul 154

Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității.

Articolul 155
(1) Unitățile și instituțiile de învățământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizații neguvernamentale și altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.(2) Instituțiile de învățământ prevăzute lapot fi și cele prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023. alin. (1) (3) Centrele de tineret pot îndeplini și rol de centre comunitare de învățare permanentă.

Articolul 156

Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă se face din fonduri publice și private, în condițiile legii. Toate veniturile obținute de centrele comunitare de învățare permanentă sunt venituri proprii și rămân la dispoziția acestora.

Articolul 157
(1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a) realizează studii și analize privind nevoia de educație și formare profesională la nivel local;
b) elaborează planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente;
c) oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți;
d) oferă servicii de informare, orientare și consiliere;
e) oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale;
f) asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și comunicare;
g) promovează parteneriatul cu mediul economic;
h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și portofoliul educațional – componenta de învățare pe tot parcursul vieții;
i) gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.(2) Serviciile educaționale pentru copii, tineri și adulți sunt oferite prin:
a) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale de tip „A doua șansă“ sau programe de tip „zone de investiții prioritare în educație“ pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională;
b) programe pentru validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
c) programe de dezvoltare a competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecționare, specializare și inițiere profesională;
d) programe de educație antreprenorială, financiară și juridică;
e) programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
f) organizarea de activități de promovare a participării la învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității.(3) Serviciile de informare, orientare și consiliere vizează:
a) accesul la programe de educație și formare profesională;
b) validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
c) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă.(4) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 158

Sistemul național de asigurare a calității educației pe tot parcursul vieții cuprinde sistemul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calității în învățământul superior, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională inițială, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă.

Articolul 159
(1) Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este o structură informală care funcționează ca punct național de referință al Rețelei europene pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcție coordonarea și armonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională.(2) GNACEFP este constituit din reprezentanți desemnați din partea Ministerului Educației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componența fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educației și ministrului muncii și solidarității sociale.

Articolul 160
(1) Personalul care lucrează în domeniul învățării pe tot parcursul vieții poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopul învățării pe tot parcursul vieții.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, și pentru prevederile titlului II din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Articolul 161

Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu Ministerul Culturii și cu Autoritatea Națională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației pe tot parcursul vieții, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Titlul IIIStatutul și cariera personalului didactic 

Capitolul IDispoziții generale 

Articolul 162
(1) Prezentul titlu reglementează:
a) cariera profesională a personalului din sistemul național de învățământ;
b) funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile specifice personalului didactic;
c) formarea inițială și continuă a personalului didactic;
d) condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a funcțiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de îndrumare și control, precum și condițiile și modalitățile de eliberare din aceste funcții, de încetare a contractului individual de muncă și de pensionare a personalului didactic;
e) norma didactică;
f) criteriile de acordare a distincțiilor și de aplicare a sancțiunilor.(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exercițiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției și nu se află în situația prevăzută la. art. 168 alin. (7)

Articolul 163

Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităților și a etapelor de formare profesională, în scopul realizării activității didactice în sistemul de învățământ.

Articolul 164
(1) Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal administrativ.(2) Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere, de îndrumare și control.(3) În învățământul preuniversitar poate funcționa personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înțelege personalul de specialitate și din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform. art. 176(4) Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaționale „Învățământ“ și își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul IIPersonalul și funcțiile din învățământul preuniversitar 

Articolul 165
(1) Funcțiile didactice de predare sunt:
a) în educația timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educație timpurie pentru care se normează câte un post la fiecare grupă de beneficiari primari. În unitățile de învățământ cu program prelungit, personalul didactic se normează pe ture;
b) în învățământul primar: învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar, pentru care se normează câte un post la fiecare clasă de elevi;
c) în învățământul gimnazial, liceal și postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
d) în învățământul vocațional, suplimentar față de funcțiile prevăzute la, se normează și funcția de profesor corepetitor; lit. c)
e) în unitățile de învățământ preșcolar și primar în care se organizează alternative educaționale, pentru fiecare grupă sau clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei alternative educaționale;
f) în învățământul special:(i) profesor de psihopedagogie specială;(ii) educator/educatoare, învățător/învățătoare, profesor de educație timpurie, profesor de învățământ primar, profesor;(iii) profesor-psihopedagog;(iv) educatoare-educator, învățător-educator, profesor-educator;(v) educatoare/educator de sprijin, învățător itinerant și de sprijin, profesor itinerant și de sprijin;(vi) profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog școlar, profesor kinetoterapeut;(vii) profesor de instruire practică, maistru-instructor;
g) în cadrul CJRAE/CMBRAE:(i) profesor-logoped;(ii) profesor-psihopedagog;(iii) profesor itinerant și de sprijin;(iv) profesor-consilier școlar;(v) profesor-psiholog;
h) în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
i) în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
j) pentru realizarea de activități extrașcolare: învățător/ învățătoare, profesor pentru învățământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
k) în unitățile de învățământ, pentru asigurarea formării inițiale și a inserției profesionale a personalului didactic de predare: profesor mentor;
l) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist;
m) în unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională: profesor, instructor militar, instructor de ordine și securitate publică;
n) în „Școala din spital“:(i) profesor;(ii) monitor de predare/consiliere.(2) Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învățământ, personalul didactic prevăzut la, personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului. art. 176 alin. (6)

Capitolul IIIProfilul profesional și rolurile personalului didactic de predare 

Articolul 166
(1) Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competențe necesare pentru realizarea activității didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ și determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice. Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.(2) Ministerul Educației elaborează ordinul de ministru pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică.

Articolul 167
(1) În cariera profesională, personalul didactic îndeplinește următoarele roluri necesare pentru desfășurarea activității educaționale în condiții optime:
a) planificator și organizator al procesului de predare-învățare-evaluare;
b) facilitator al învățării;
c) conector între toți beneficiarii procesului de educație, direcți sau indirecți;
d) dezvoltator de resurse educaționale și instrumente de evaluare curentă;
e) suport pentru elevi, prin consiliere și mentorat;
f) promotor al inovației în educație.(2) Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la, personalul didactic parcurge etapele de formare inițială și programe de formare continuă. alin. (1)

Articolul 168
(1) Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activității.(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății.(3) În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învățământ/unitate de educație extrașcolară sau în cadrul instituțiilor publice aflate în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Educației, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educațional, prin hotărâre a consiliului de administrație al instituției/unității de învățământ în cauză, un nou examen medical complet.(4) Situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate și stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialiști și psihologi, constituită la nivel județean în baza unui ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății, care realizează expertiza capacității de muncă în domeniul educației.(5) Hotărârea consiliului de administrație nu este publică până la obținerea rezultatului de la comisia prevăzută la. alin. (4)(6) Nu pot ocupa funcții în învățământul preuniversitar, precum și funcții de conducere sau de îndrumare și control persoanele care desfășoară activități cum sunt:
a) prestarea oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m;
b) comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanțe psihotrope;
c) practicarea, în public, a unor activități cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.(7) Nu poate ocupa/exercita o funcție didactică de predare, de îndrumare și control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență, fals și uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.(8) Dispozițiilese aplică corespunzător și persoanelor care exercită/dețin funcții de conducere la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educației și al altor instituții din sistemul național de învățământ. alin. (7) (9) Funcțiile de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt incompatibile cu:
a) funcția de președinte sau vicepreședinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, județean/al municipiului București sau național;
b) funcția de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de consiliu județean/al Consiliului General al Municipiului București;
c) cu orice funcție de conducere în organizațiile sindicale.

Articolul 169
(1) Personalul didactic de predare își desfășoară activitatea urmărind respectarea valorilor și principiilor prevăzute în prezenta lege, precum și interesul superior al beneficiarului primar.(2) Personalului didactic îi este interzis să desfășoare orice activitate care aduce atingere valorilor și principiilor care guvernează sistemul național de învățământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică și integritate pentru elevi și pentru societate.(3) Pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare-învățare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs, având obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială.(4) Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor, la nivelul unităților de învățământ se constituie Registrul declarațiilor de interese. Modelul Registrului declarațiilor de interese și procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educației, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. alin. (3)

Capitolul IVFormarea inițială a personalului didactic de predare 

Articolul 170
(1) În calitatea sa de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației stabilește calificările și rutele de formare inițială a personalului didactic, profilul profesional și standardele profesionale pentru funcțiile didactice, reperele curriculare pentru formarea inițială, precum și alocarea cifrei de școlarizare corespunzătoare.(2) Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligația absolvirii unor programe de formare inițială pentru cariera didactică în învățământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii învățământului superior și a prezentei legi.(3) Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare inițială pentru cariera didactică, conform Legii învățământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ de aplicație. Avizul DJIP/DMBIP este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfășoară într-o unitate de învățământ care nu are deja statutul de școală de aplicație. În această situație se realizează o informare a DJIP/DMBIP în termen de 10 zile.(4) Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaționale din învățământul pedagogic se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unitățile de învățământ pedagogic, unitățile de învățământ de aplicație și DJIP/DMBIP.(5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ prevăzute lasau, după caz, pentru stabilirea condițiilor de organizare și desfășurare a practicii pedagogice. alin. (3)  (4)(6) Unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții de stat/private sau cu organizații neguvernamentale care pot să desfășoare activități de pregătire practică în consiliere, logopedie, activități extracurriculare și alte servicii în domeniu.(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare inițială pentru cariera didactică se organizează în unități de aplicație cu particularități diferite, inclusiv în unități de învățământ cu un număr ridicat de antepreșcolari, preșcolari sau elevi în risc de excluziune școlară. Repartizarea elevilor/studenților la unitățile de aplicație se face în acord cu specializarea acestora, pe baza unor criterii și metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) Formarea maiștrilor-instructori și a antrenorilor se realizează prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.

Articolul 171
(1) Practica pedagogică, numită și stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic și constă în desfășurarea de activități didactice în unități de învățământ de aplicație și în alte categorii de instituții și organizații, sub îndrumarea unui profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din instituția de învățământ superior.(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern, inițiată de Ministerul Educației.

Articolul 172
(1) Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul și îndrumarea în vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională și de integrare în unitățile de învățământ.(2) Se înființează Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare având cel puțin gradul didactic II și cu experiență în activitatea didactică de cel puțin 5 ani. Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică funcționează pe lângă CNFDCD.(3) Procedura și criteriile de selecție a membrilor Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.

Articolul 173

Activitățile din cadrul practicii pedagogice sunt coordonate de instituțiile de învățământ superior, în colaborare cu Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

Capitolul VLicențierea în cariera didactică 

Articolul 174
(1) Examenul național de licențiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal și o probă scrisă și este organizat de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Promovarea examenului de licențiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de licențiere, eliberat în conformitate cu metodologia prevăzută la. alin. (1)(3) Persoana care nu a promovat examenul pentru licențiere în cariera didactică se poate prezenta la o nouă sesiune.(4) Persoana care nu promovează examenul de licențiere în cariera didactică, în condițiile prezentului articol, poate fi angajată în sistemul național de învățământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor.(5) Înscrierea la examenul de licențiere este condiționată de îndeplinirea condițiilor minime de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice, prevăzute la. art. 176(6) Prin excepție de la prevederile, înscrierea la examenul de licențiere a absolvenților de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ este condiționată de absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar“. alin. (5)

Articolul 175
(1) Personalul didactic de predare care a susținut definitivatul în sistemul de învățământ preuniversitar până la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit, care este echivalent, prin efectul legii, cu statutul de cadru didactic licențiat în cariera didactică.(2) Personalul didactic prevăzut labeneficiază de aceleași drepturi ca personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar licențiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a prezentei legi. alin. (1) 

Capitolul VICondițiile de ocupare a funcțiilor didactice în învățământul preuniversitar 

Articolul 176
(1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute latrebuie îndeplinite următoarele condiții minime de studii: art. 165 
a) pentru ocuparea funcției didactice de educator/ educatoare: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Educație timpurie“;
b) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru educație timpurie: absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Educație timpurie“;
c) pentru ocuparea funcțiilor didactice de învățător/ învățătoare cu statut de debutant suplinitor: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“;
d) pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar, cel puțin una dintre următoarele condiții:(i) absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările „Pedagogia învățământului primar“ și absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar“;(ii) absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar“ și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an;
e) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puțin una din următoarele condiții:(i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;(iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate;
f) pentru ocuparea funcției didactice de maistru-instructor: absolvirea învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen a unei școli postliceale sau a unui colegiu din învățământul terțiar nonuniversitar ori a unei școli de maiștri în domeniu, precum și absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin licee pedagogice/instituții de învățământ superior;
g) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor-psihopedagog, de profesor-logoped, de profesor de psihopedagogie specială, de profesor itinerant și de sprijin în învățământul special și în CJRAE/CMBRAE, cel puțin una din următoarele condiții:(i) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licență cu specializări în profilul/ domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Psihopedagogie specială“;(ii) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licență cu specializări în profilul/domeniul psihologie, absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Psihopedagogie specială“;
h) pentru ocuparea funcțiilor didactice de educatoare-educator, educator/educatoare, educatoare/educator de sprijin în învățământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Educație timpurie“, absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială;
i) pentru ocuparea funcțiilor didactice învățător-educator, învățător/învățătoare, învățător itinerant și de sprijin în învățământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Pedagogia învățământului primar și preșcolar“, absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială;
j) pentru ocuparea funcției de profesor de educație timpurie în învățământul special sunt necesare îndeplinirea condițiilor de studiu definite pentru învățământul de masă, potrivit dispozițiilorși absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială; lit. b) 
k) pentru ocuparea funcției de profesor de învățământ primar în învățământul special sunt necesare îndeplinirea condițiilor de studiu definite pentru învățământul de masă, potrivit dispozițiilorși absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială; lit. d) 
l) pentru ocuparea funcției de profesor și profesor-educator în învățământul special sunt necesare îndeplinirea condițiilor de studiu definite pentru învățământul de masă, potrivit dispozițiilor, și absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială; lit. e)
m) pentru ocuparea funcției didactice de maistru-instructor din învățământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiile prevăzute lași efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială; lit. f) 
n) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor preparator nevăzător, profesor audiolog școlar, profesor de instruire practică sau profesor kinetoterapeut: absolvirea studiilor în profilul postului, absolvirea cu certificat a unui modul de educație specială și efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experiență în educația specială;
o) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor-psiholog în învățământul special și în CJRAE/CMBRAE:(i) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licență cu specializări în profilul/domeniul psihologie și absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;(ii) psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică și absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
p) pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiile prevăzute la, iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică și practică în educație specială, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației; lit. a)-l)
q) pentru ocuparea funcției didactice de profesor-consilier școlar, cel puțin una din următoarele condiții:(i) absolvirea cu examen de licență în profilul/domeniul psihologie/sociologie/asistență socială, absolvirea modulului de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Consiliere școlară și în carieră“;(ii) absolvirea cu examen de licență în profilul/domeniul științele educației/pedagogie/consiliere școlară și în carieră și absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Consiliere școlară și în carieră“;
r) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor și profesor-antrenor în palatele și cluburile elevilor și în cluburile sportive școlare trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiile prevăzute la; lit. e)
s) pentru ocuparea funcției didactice de antrenor în cluburile sportive școlare, în palatele și în cluburile copiilor: absolvirea învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen de diplomă a unei școli postliceale, cu specializarea în ramura de sport respectivă, precum și absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin liceele pedagogice/instituțiile de învățământ superior;
ș) pentru ocuparea funcțiilor didactice în vederea realizării de activități extrașcolare trebuie îndeplinite următoare condiții:(i) pentru funcția didactică de învățător/învățătoare trebuie îndeplinite condițiile prevăzute la; lit. c)(ii) pentru funcția didactică de profesor pentru învățământ primar trebuie îndeplinită cel puțin una dintre condițiile prevăzute la; lit. d)(iii) pentru funcția didactică de maistru-instructor trebuie îndeplinite condițiile prevăzute la. lit. f)(2) Prin excepție de la prevederile, în cadrul colegiilor terțiare nonuniversitare, organizate în cadrul instituțiilor de învățământ superior, pot preda cadre didactice titulare și asociate în instituția de învățământ superior, conform regulamentului privind organizarea colegiilor terțiare nonuniversitare adoptat de senatul instituției de învățământ superior. alin. (1) lit. e)(3) Condițiile de ocupare a funcțiilor didactice specifice: CCD, școlilor din spital și funcția de profesor-mentor se stabilesc prin metodologie aprobată de ministrul educației.(4) Pentru ocuparea tuturor funcțiilor didactice de profesor din învățământul vocațional teologic este necesar avizul cultului recunoscut oficial de stat.(5) Pentru absolvenții programelor de studii universitare din cadrul învățământului superior de scurtă sau lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, și ale programelor de formare psihopedagogică se consideră îndeplinite condițiile minime de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice de predare din învățământul preuniversitar.(6) În situații justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar, în regim de plata cu ora, și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială conform prevederilor Legii învățământului superior sau masteranzi ai programului de master didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) În situații justificate de lipsa personalului titular la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenți ai învățământului superior de licență în domeniul postului și ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(8) În situații justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unității de învățământ preuniversitar, pot fi angajați cu statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă determinată, absolvenți ai învățământului superior de licență în alt domeniu decât cel corespunzător postului și ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 177
(1) În învățământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs național unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.(2) În învățământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori interjudețean, în baza reglementărilor proprii. Unitățile de învățământ preuniversitar particular decid și ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în condițiile. alin. (1)(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la. art. 176(4) În învățământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP.(5) În învățământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.(6) În învățământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza, se realizează de către DJIP/DMBIP, și angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform, angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unității de învățământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP. alin. (1) alin. (2)(7) În vederea ocupării prin concurs național unic, catedra este constituită din cel puțin o jumătate de normă didactică de predare, potrivit dispozițiilor, la nivelul uneia sau mai multor unități de învățământ preuniversitar. Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educației. art. 207 alin. (4)(8) Prin excepție de la, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităților de învățământ aflate în structura sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior, pot fi ocupate cu personal didactic din instituțiile de învățământ superior, cu respectarea prevederilor, înainte de organizarea concursului național de ocupare a posturilor, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, după consultarea partenerilor de dialog social. alin. (1) art. 176(9) Pentru posturile didactice/catedrele vacante și rezervate din unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, care școlarizează exclusiv în învățământ tehnic și au o pondere majoritară a învățământului dual, candidaturile vor fi însoțite de avizul consiliului de administrație al unității de învățământ.

Articolul 178
(1) Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative dintr-o unitate de învățământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unității de învățământ aprobă comisiile de concurs și validează rezultatele concursului.(2) Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar și administrativ în unitățile de învățământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație. În cazul unităților de învățământ particular, angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administrație.(3) Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative de lase poate realiza și în format online. alin. (1) 

Articolul 179
(1) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar și instituții din sistemul național de învățământ preuniversitar, se realizează anual evaluarea activității personalului didactic de predare și didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației.(2) Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administrație privind acordarea calificativului anual și a gradației de merit.(3) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și a inspectorilor școlari din cadrul DJIP/DMBIP se realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. În cazul unităților de învățământ preuniversitar particular, activitatea managerială a directorilor este evaluată de către consiliul de administrație.(4) Evaluarea anuală a activității inspectorilor școlari din birourile județene/biroul Municipiului București ARACIIP se realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP se realizează de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(6) Evaluarea directorului biroului județean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(7) Ministerul Educației dezvoltă Programul național de stimulare a excelenței didactice, finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative și cei care lucrează cu elevi în risc educațional și care demonstrează progres în învățarea acestora.(8) Metodologia pentru implementarea Programului național de stimulare a excelenței didactice se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 180
(1) Consiliile de administrație ale unităților de învățământ pot propune modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice care au promovat examenul de licențiere în cariera didactică, au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar în ultimii 6 ani și dacă postul este vacant.(2) Cadrele didactice care beneficiază de prevederileau dreptul să participe la etape ale mobilității de personal didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației. alin. (1) 

Capitolul VIIAngajarea personalului didactic de predare 

Articolul 181
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar, precum și în cele asociate în consorțiile școlare/consorțiile de învățământ dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă determinată de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii contractului sau în regim de plata cu ora, în condițiile legii.(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităților de învățământ și al consorțiilor școlare/consorțiilor de învățământ dual se face pe baza planurilor-cadru de învățământ și a normativelor privind formațiunile de studiu în vigoare.(3) Activitățile de laborator și instruire practică din învățământul liceal se pot desfășura pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.(4) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează potrivit dispozițiilor. Concursul constă în inspecție specială la clasă/probă practică și probă scrisă. art. 177 alin. (1)(5) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităților de învățământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.(6) Încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre și angajarea personalului didactic de predare se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la. art. 177 alin. (1)(7) Consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilității postului didactic/catedrei și statutul acestora: vacante, rezervate și le comunică DJIP/DMBIP.(8) DJIP/DMBIP analizează și actualizează, în colaborare cu unitățile de învățământ, oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate în vederea avizării.(9) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afișare la DJIP/DMBIP și la unitățile de învățământ respective, precum și pe site-ul acestor instituții cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor de selecție și angajare pe aceste posturi didactice/catedre.(10) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât cea în care și-a făcut studiile susține, în fața unei comisii de specialitate, o probă de competențe lingvistice de specialitate pentru limba de predare.(11) Subiectele pentru proba scrisă la concursul național organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de Ministerul Educației, iar lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialități, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educației. Subiectele pentru concursurile organizate de unitățile de învățământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educației.(12) În învățământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administrație al DJIP/DMBIP. Încheierea contractului individual de muncă se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.(13) Concursul național, prevăzut la, va conține o probă de evaluare a competențelor digitale. alin. (11)

Articolul 182

În învățământul particular, validarea concursurilor se realizează de către conducerea unității de învățământ particular și se comunică, în scris, DJIP/DMBIP. Angajarea pe post se realizează de către conducerea unității de învățământ particular, în baza deciziei de repartizare emise de către conducerea unității de învățământ particular și avizate de către directorul general al DJIP/DMBIP.

Articolul 183
(1) Candidații care au promovat examenul de licențiere în învățământ, precum și personalul didactic de predare cu drept de practică în învățământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute la, devin titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată. art. 177 alin. (1)(2) Absolvenții de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învățământul primar“ care, în urma promovării concursului național, îndeplinesc condițiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă nedeterminată pentru funcția didactică de învățător/învățătoare prevăzută la, încheie cu directorul unității de învățământ un contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 ani, o singură dată. În situația în care acești candidați finalizează cu diplomă un program de studii universitare de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar“ și promovează examenul prevăzut la, în termen de 6 ani de la ocuparea postului didactic, consiliul de administrație hotărăște modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, urmând să ocupe funcția didactică de profesor pentru învățământ primar. art. 165 alin. (1) lit. b) art. 174 alin. (1)(3) Pentru candidații care nu au obținut licențierea în învățământ și au ocupat un post didactic vacant, prin concurs național, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe o perioadă determinată de cel mult un an școlar. În situația în care acești candidați promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) prin concurs național, examenul pentru licențierea în învățământ, consiliul de administrație hotărăște modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.(4) Candidații care au ocupat prin concurs național, în condițiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu directorul unității de învățământ, contract individual de muncă pe o perioadă determinată, până la revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar. Consiliul de administrație al unității de învățământ poate hotărî prelungirea contractului individual de muncă și pentru anul școlar următor, în condițiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la. art. 177 alin. (1)(5) Cadrele didactice asociate și pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă), indiferent de numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la, încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unității de învățământ. art. 181 alin. (5)(6) DJIP/DMBIP centralizează la nivel județean/al municipiului București posturile didactice și orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după consultarea partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației.(7) Reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare și desfășurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP sau de unitățile de învățământ.(8) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului școlar se ocupă pe perioadă determinată, prin detașare, prin plata cu ora, până la sfârșitul anului școlar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar. În situația în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel județean/al municipiului București, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.(9) În mod excepțional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu și lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult un an școlar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu respectarea prevederilor. La testare pot participa, în mod excepțional, și persoane care au absolvit cel puțin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condițiile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic. art. 170(10) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului școlar se ocupă la nivelul unității de învățământ, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(11) Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unitățile de învățământ de stat cu personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unității, în condițiile legii, cu aprobarea consiliului de administrație, iar, din unitățile de învățământ preuniversitar particular, de către conducerea unității de învățământ. Deciziile emise privind încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare, în situația în care contractul individual de muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă.

Articolul 184
(1) Președintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în Ministerul Educației, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții, cu păstrarea tuturor drepturilor.(2) Prevederilese aplică și cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcția de prefect sau subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrelor didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și sport, în funcții de conducere, de îndrumare și control în birourile județene/biroul Municipiului București ale ARACIIP. De aceleași drepturi beneficiază și cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate la CNFDCD și în CCD, la comisiile și agențiile din subordinea Administrației Prezidențiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educației, după caz. alin. (1) (3) Persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform prevederilor legale în vigoare și contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.(4) Prevederilese aplică și personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituții ale UE ori în alte organisme sau instituții de drept public internațional, ca reprezentant al unei instituții publice ori al statului român, pentru perioada respectivă, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare. alin. (1) (5) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sau interinstituționale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei.(6) Personalul didactic are dreptul la suspendarea activității didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinți sau reprezentanții legali.(7) De prevederilebeneficiază și personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată care îndeplinește serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parțiale, a stării de război, respectiv la instituirea stării de asediu sau de urgență. alin. (1) (8) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condițiile, se consideră vechime în învățământ. alin. (1)-(7)(9) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an școlar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unității de învățământ, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.(10) Personalului didactic titular în învățământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate, stabilită în condițiile legislației în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidității. Contractul individual de muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de autoritățile competente, pentru constatarea schimbării gradului de invaliditate sau redobândirea capacității de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către autoritățile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacității de muncă.

Capitolul VIIIFormarea continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar 

Articolul 185
(1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe și activități de formare, precum și etapele de evoluție în carieră, după obținerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.(2) Evoluția în carieră se realizează prin obținerea gradului didactic II, gradului didactic I și a titlului de profesor emerit.(3) Gradul didactic II și gradul didactic I sunt titluri obținute în urma unor examene care atestă dobândirea competențelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluție în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educației, specific nivelului de învățământ.(4) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.(5) Gradul didactic II se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea licențierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
a) observarea la clasă;
b) autoevaluarea;
c) analiza portofoliului profesional și evaluările periodice;
d) interviul cu evaluatorul;
e) proba de evaluare a competențelor pedagogice și în didactica specialității.(6) Etapele prevăzute la, c) și d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competențelor în didactica specialității va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice. alin. (5) lit. a)(7) Proba de evaluare prevăzută laeste elaborată pe baza unei tematici și a unei bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educației. alin. (5) lit. e) (8) Gradul didactic I se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
a) analiza portofoliului profesional și recomandarea Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic;
b) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP și Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
c) elaborarea unei lucrări metodico-științifice, care include resurse educaționale elaborate de cadrul didactic, pe baza unor microcercetări aplicate la nivelul activității didactice sub îndrumarea unui conducător științific nominalizat de instituția cu competențe în domeniu, și susținerea acesteia în fața unei comisii din care face parte și un reprezentant al Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(9) În caz de nepromovare, examenele pentru obținerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de cel puțin 2 ani școlari.(10) Personalul didactic de predare care a obținut media 10 la licențierea în învățământ sau la gradul didactic II se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme față de perioada prevăzută de prezenta lege.(11) În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licențierea în învățământ și gradele didactice II și I obținute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările dobândite prin studii.(12) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 186
(1) Personalul didactic de predare care a obținut gradul didactic I și are performanțe deosebite în activitatea didactică poate dobândi, prin ordin al ministrului educației, titlul de profesor emerit în sistemul de învățământ preuniversitar.(2) Criteriile de obținere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.(3) Persoana care obține titlul de profesor emerit dobândește calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice, precum și recunoașterea unei expertize de către autoritățile și instituțiile de la nivel național și județean. Ministerul Educației poate solicita persoanei care deține titlul de profesor emerit sprijin în activități desfășurate în teritoriu.(4) Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer și prioritate la ocuparea posturilor didactice, în condiții de medii egale.(5) Prin excepție de la prevederile, calitatea de mentor poate fi acordată și personalului didactic de predare care a obținut gradul didactic I și care nu are titlul de profesor emerit, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. alin. (3)

Articolul 187
(1) Ministerul Educației stabilește strategia de formare în cariera didactică și coordonează implementarea‚ monitorizarea și evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaționale naționale, prin CNFDCD.(2) CNFDCD este instituție publică de interes național, care realizează cartografierea periodică a nevoilor de formare, stabilește prioritățile periodice de formare continuă în relație cu politicile și strategiile educaționale naționale și gestionează programe de formare continuă a personalului didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.(3) CNFDCD și CCD sunt centre de resurse, asistență și sprijin pentru dezvoltarea profesională și managerială a personalului didactic și sunt furnizori de formare continuă.(4) CCD-urile sunt autorizate/acreditate și evaluate periodic de către Autoritatea Națională pentru Calificări, denumită în continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se realizează în baza metodologiei privind autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea ANC, prevăzută la art. 196 alin. (3) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.(5) Gestionarea de către CNFDCD a programelor de formare la nivel național se realizează prin structurile sale teritoriale, CCD și în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.(6) CNFDCD în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală care furnizează doar programe de formare dedicate exclusiv cadrelor didactice.(7) CNFDCD desfășoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte, simplificată și adecvată la context, prevăzută într-o secțiune distinctă în metodologia privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale, prevăzută la. alin. (4)(8) CNFDCD are obligația de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare desfășurat, în vederea actualizării Registrului național al centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în contexte de învățare nonformală și informală.(9) În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că CNFDCD a încălcat prevederile legale privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale, acesta va fi supus unei evaluări în vederea menținerii sau nu a acreditării.(10) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control și recalificarea profesională se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic și pe standardele profesionale pentru funcțiile didactice și are următoarele scopuri:
a) dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic;
b) dezvoltarea competențelor corespunzătoare etapelor de evoluție în cariera didactică, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelor didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, de îndrumare și control;
d) dobândirea de noi competențe, inclusiv prin programe de conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice, altele decât cele ocupate în baza formării inițiale;
e) dobândirea și dezvoltarea de competențe digitale de predare-învățare-evaluare;
f) dobândirea și dezvoltarea de competențe pentru consiliere educațională și orientarea în carieră, pentru educația adulților, competențe sociale și alte domenii tematice prioritare la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar;
g) dobândirea și dezvoltarea de competențe de comunicare în limbi de circulație internațională;
h) dezvoltarea altor competențe transversale necesare pentru activitatea didactică, în acord cu standardele profesionale pentru funcțiile didactice;
i) dobândirea și dezvoltarea de competențe în aria combaterii segregării școlare, promovării strategiilor de adaptare curriculară și lucrului cu copii în situații de risc, precum și în aria prevenirii și combaterii violenței psihologice-bullying.(11) Descrierea competențelor prevăzute lase realizează prin metodologia privind rezultatele învățării în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control, aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD. alin. (10) (12) Modalitățile de evaluare și certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului european de credite transferabile (ECTS), în baza metodologiei de acordare a ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții, ce se aprobă prin ordin al ministrului educației.(13) CCD-urile și centrele de evaluare și certificare prevăzute laeliberează certificate de competențe profesionale, însoțite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al certificatului, în care se precizează rezultatele învățării. alin. (5) (14) Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la activitatea profesională, didactică și de învățare pe tot parcursul vieții a acestuia.(15) Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situații:
a) în realizarea evaluării activității personalului didactic de predare, prevăzut la; art. 179 alin. (1)
b) în procesul de evaluare privind restrângerea de activitate, prevăzut la; art. 190 alin. (1)
c) în analiza dosarelor cadrelor didactice care urmăresc obținerea gradului didactic II sau I, după caz.(16) Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:
a) toate formele de certificare a participării la programele de formare continuă, prevăzute la; art. 188 alin. (2)
b) documente relevante privind activitatea didactică desfășurată în cadrul unității de învățământ, precum și activitățile specifice de management și leadership în comisiile sau structurile de conducere ale unității de învățământ preuniversitar, precum și în alte structuri cu atribuții în domeniul educației, prevăzute de prezenta lege.(17) Programele de formare continuă în învățământul tehnologic se realizează numai împreună cu mediul de afaceri.

Articolul 188
(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la. alin. (2)(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor.

Articolul 189

Responsabilitățile asumate în plan didactic și extradidactic sunt definite în corelație cu competențele dobândite în fiecare etapă de carieră didactică parcursă.

Capitolul IXMobilitatea personalului didactic de predare 

Articolul 190
(1) Prin restrângere de activitate se înțelege:
a) situația în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de antepreșcolari/ preșcolari și elevi prevăzute de lege și/sau competențele dobândite în etapele de evoluție în carieră sunt insuficiente pentru constituirea normei didactice;
b) situația în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăți de normă.(2) În condițiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază de soluționarea restrângerii de activitate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, prin:
a) transferul consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar, pe aceeași specialitate pentru care s-a dat concurs național, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar;
b) transfer pentru soluționarea restrângerii de activitate, prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de DJIP/DMBIP.(3) Cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învățământ cu personalitate juridică/unitate de educație extrașcolară la o altă unitate de învățământ cu personalitate juridică/unitate de educație extrașcolară ori dintr-o specializare în alta în aceeași unitate sau la o altă unitate de învățământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar.(4) Pretransferul se realizează la nivelul unității de învățământ, la nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, în aceeași unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativ-teritorială în care își are domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluționarea restrângerii de activitate/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, poate participa personalul didactic de predare titular în unități de învățământ preuniversitar de stat și personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar particular, dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) au calitatea de personal didactic de predare titular în unități de învățământ preuniversitar particulare acreditate/autorizate, în baza concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat;
b) au calitatea de personal didactic de predare titular în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate/ autorizate, transferate/pretransferate din învățământul preuniversitar de stat;
c) au calitatea de personal didactic de predare titular în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate/autorizate și au obținut cel puțin nota/media 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educației, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu obligația ca, pentru o perioadă de 5 ani școlari, să rămână titular în unitatea de învățământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educației și se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.(7) Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ.(8) La nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer/pretransfer, în unitățile membre ale consorțiului, personalul didactic titular al unităților care fac parte din consorțiu.

Articolul 191
(1) Personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ, unități de educație extrașcolară, CCD-uri, la solicitarea acestora.(2) Personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale, poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an școlar a conducerii unităților de învățământ, unităților de educație extrașcolară, DJIP/DMBIP, birourilor județene ale ARACIIP/biroului Municipiului București ARACIIP și a funcțiilor de îndrumare și control din DJIP/DMBIP și din birourile județene ale ARACIIP/biroului Municipiului București ARACIIP.(3) În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detașare în interesul învățământului, conducerea interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administrație din unitatea de învățământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuțiile specifice funcției de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice și fără a depăși sfârșitul anului școlar. În această ultimă situație, în baza avizului consiliului de administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizie de delegare a atribuțiilor specifice funcției.(4) Detașarea în interesul învățământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre, se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în învățământul preuniversitar. Detașarea în interesul învățământului se realizează conform metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației.(5) Detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Detașarea la cerere a personalului didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în învățământul preuniversitar.(6) Asigurarea conducerii unei unități de învățământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar, se poate realiza de personalul didactic de predare care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale, după cum urmează:
a) prin numirea în funcția de conducere de către persoana juridică finanțatoare, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ particular, a unui cadru didactic din cadrul respectivei unități de învățământ sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoștința DJIP/DMBIP pe raza căruia își desfășoară activitatea unitatea școlară;
b) prin detașarea în interesul învățământului a cadrelor didactice titulare în învățământul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unități de învățământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finanțatoare și cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a DJIP/DMBIP.(7) La nivelul consorțiului școlar/consorțiului de învățământ dual, prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin detașare între unitățile membre ale consorțiului au cadrele didactice titulare în unitățile de învățământ care fac parte din consorțiu.(8) Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina „Religie“ sunt necesare avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate.

Capitolul XPersonalul didactic auxiliar 

Articolul 192
(1) Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician, analist programator;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog școlar;
f) instructor de educație extrașcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator școlar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator;
m) administrator de patrimoniu;
n) referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unități de învățământ și de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naționale;
o) auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP;
p) infirmiere în educația timpurie, îngrijitoare în educație timpurie;
q) supraveghetor de noapte.(2) Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educațional printr-o abordare integrată a nevoilor antepreșcolarului/preșcolarului/elevului, profesioniști din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului și adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică și asistență socială, este încadrat în sistemul de învățământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.(3) Procedura și criteriile de selecție a profesioniștilor menționați lase stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. alin. (2) 

Articolul 193
(1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:
a) pentru funcția de bibliotecar, de documentarist și de redactor – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții de învățământ superior, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ superior, ai căror absolvenți au studiat în timpul școlarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei, absolvenți ai învățământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituții de învățământ preuniversitar, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ preuniversitar ai căror absolvenți au studiat în timpul școlarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Pot ocupa funcția de bibliotecar, de documentarist sau de redactor și alți absolvenți ai învățământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de inițiere în domeniu;
b) pentru funcția de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituții de învățământ superior sau a unei unități de învățământ preuniversitar de profil;
c) pentru funcția de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții de învățământ superior, a unei școli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d) pentru funcția de tehnician – absolvirea unei școli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei școli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de inițiere în domeniu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației;
e) pentru funcția de pedagog școlar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f) pentru funcția de instructor de educație extrașcolară – absolvirea cu diplomă a unei instituții de învățământ superior, a unei școli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu;
g) pentru funcția de asistent social – absolvirea unei instituții de învățământ superior cu specializare în domeniul de asistență socială, acreditată conform legii;
h) pentru funcția de corepetitor – absolvirea unui liceu de specialitate;
i) pentru funcția de mediator școlar – absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licență a oricărei specializări, absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator școlar, sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației;
j) pentru funcția de secretar – absolvirea unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician în activități de secretariat sau a unei instituții de învățământ superior;
k) pentru funcția de administrator financiar – îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția de contabil, contabil-șef;
l) pentru funcția de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția de inginer/subinginer, economist;
m) pentru funcția de supraveghetor de noapte – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.(2) Pentru funcțiile didactice auxiliare prevăzute lași, condițiile de studii sunt stabilite prin legislația care le reglementează activitatea. art. 192 alin. (1) lit. o)  p)(3) Pentru funcția didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condițiile de studii, vechime și competențe sunt stabilite prin ordin al ministrului educației.(4) Prin excepție de la prevederile, pentru funcția de mediator școlar, în comunitățile cu populație semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator școlar care să îndeplinească condițiile de studii prevăzute de lege – absolvirea, cel puțin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației. alin. (1) lit. i)(5) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, să propună stabilirea și reglementarea de noi funcții didactice auxiliare prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul XIPersonalul de conducere, de îndrumare și control 

Articolul 194
(1) Recrutarea, încadrarea, formarea și evaluarea persoanelor care realizează managementul unităților de învățământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului școlar, aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Funcțiile didactice de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt:
a) funcțiile de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP: director general, director general adjunct;
b) funcțiile de conducere de la nivelul birourilor județene/biroului municipiului București ale/al ARACIIP și CCD: directori al biroului județean ARACIIP și director al CCD;
c) funcțiile de îndrumare și control de la nivelul DJIP/DMBIP și al birourilor județene/biroului municipiului București ale/al ARACIIP: inspector școlar;
d) funcțiile de conducere de la nivelul unității de învățământ preuniversitar/unității de educație extrașcolară: director și director adjunct.(3) Alte funcții didactice de îndrumare și control și alte funcții specifice se stabilesc prin actele normative care reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor ce se înființează în baza și în aplicarea prezentei legi.(4) Directorul și directorul adjunct din învățământul preuniversitar au obligația să urmeze un program de formare profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare profesională trebuie să fie în domeniul managementului școlar și reprezintă criteriu de evaluare a activității manageriale a acestuia.(5) Programul de formare profesională menționat laeste furnizat de CNFDCD, inclusiv prin intermediul CCD sau furnizori acreditați potrivit dispozițiilor. alin. (4)  art. 187 alin. (6)(6) Directorul și directorul adjunct din învățământul preuniversitar care exercită primul mandat de management educațional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional.(7) Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educațional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației, care are drept scop dezvoltarea politicilor publice din educație și derularea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și asigură monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecție și funcționarea Corpului Managerilor Educaționali se aprobă prin ordin al ministrului educației.(8) Corpul Managerilor Educaționali colaborează, în condițiile stabilite de Ministerul Educației, cu CNFDCD în vederea desfășurării activităților de organizare și furnizare de formare continuă pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, precum și pentru identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării nonformale și informale pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar.(9) Funcțiile de conducere, îndrumare și control și funcțiile de la nivelul DJIP/DMBIP, CNFDCD, CCD, ARACIIP și al birourilor județene/biroului municipiului București ale/al acesteia și al CJRAE/CMBRAE nu sunt funcții publice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 195
(1) Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale/studiul limbii minorității naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale.(2) Directorul unității de învățământ de stat are următoarele atribuții:
a) este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unității de învățământ;
c) își asumă, alături de consiliul de administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administrație regulamentul de organizare și funcționare a unității de învățământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administrație proiectul de buget și raportul de execuție bugetară;
f) răspunde, după caz, de selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învățământ;
g) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație, conform legii;
h) prezintă anual un raport asupra calității educației în unitatea de învățământ sau în instituția pe care o conduce. Raportul este prezentat în fața consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinților și a conducerii asociației de părinți, acolo unde există. Raportul este adus la cunoștința autorităților administrației publice locale și a DJIP/DMBIP și postat pe site-ul unității de învățământ;
i) coordonează colectarea și transmite DJIP/DMBIP datele statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația;
j) propune spre aprobare consiliului de administrație obiectivele unității de învățământ preuniversitar privind asigurarea calității educației, prin raportare la cadrul general privind politicile educaționale, scopurile, obiectivele și standardele stabilite de Ministerul Educației. Îndeplinirea obiectivelor unității de învățământ privind asigurarea calității educației reprezintă criteriu în evaluarea managerială realizată de directorul general al DJIP/DMBIP și este verificată periodic de ARACIIP;
k) colaborează cu consiliul școlar al elevilor, structurile asociative ale părinților și federațiile sindicale, pentru identificarea celor mai bune metode privind dezvoltarea sistemului educațional;
l) îndeplinește alte atribuții în conformitate cu legislația în vigoare.(3) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular și confesional, atribuțiile, modul de constituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare ale acestora, în concordanță cu prevederile legale.(4) Atribuțiile directorului unității de învățământ particular sunt stabilite de consiliul de administrație în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare al acesteia.(5) În îndeplinirea atribuțiilor, directorul emite decizii și note de serviciu.(6) În unitățile de învățământ liceal militar, atribuțiile prevăzute lasunt exercitate de către comandant. alin. (2) 

Articolul 196
(1) Procedura de recrutare și selecție a directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:
a) evaluare de competențe în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie;
b) probă scrisă;
c) interviu, în care se evaluează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, precum și calitatea planului managerial și planului de acțiune.(2) Recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ se realizează prin concurs național, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educației, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar care îndeplinește următoarele condiții:
a) are diplomă de licență sau atestat de echivalare;
b) are o vechime în învățământ de cel puțin 5 ani;
c) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcția didactică, în conformitate cu prevederile; art. 168 alin. (7)
d) a obținut avizul cultului, în cazul învățământului vocațional teologic.(4) Persoanele care au câștigat concursul sunt numite în funcțiile de director și de director adjunct pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției, directorul și directorul adjunct încheie cu directorul general al DJIP/DMBIP un contract de management educațional.(5) În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administrație al unității de învățământ și, ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de 4 ani și încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.(6) Conținutul contractului de management educațional și al contractului de management administrativ-financiar este aprobat prin ordin al ministrului educației și conține indicatori de performanță care iau în calcul specificul unității de învățământ, obiectivele naționale și locale în zona educației.(7) Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar și poate propune consiliului de administrație al DJIP/DMBIP eliberarea din funcție a directorului unității de învățământ preuniversitar. Hotărârea finală aparține DJIP/DMBIP.

Articolul 197

Contractul de management educațional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări medicale care atestă faptul că persoana este aptă pentru funcția vizată.

Articolul 198
(1) DJIP/DMBIP numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar sau al unității de învățământ pentru activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru funcțiile de conducere din Palatul Național al Copiilor este constituită la nivelul Ministerului Educației, prin ordin al ministrului educației.(2) Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar se stabilește conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Din comisia de concurs fac parte și reprezentanți ai mediului economic și de afaceri. La organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct al unității de învățământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanți ai federațiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învățământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Național al Elevilor, și un reprezentant desemnat de federațiile reprezentative ale asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național.(3) Consiliul de administrație al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire în funcția de director și de director adjunct.(4) Directorul, respectiv directorul adjunct al unității de învățământ de stat, numiți în urma concursului național, pot fi eliberați din funcție:
a) la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administrație al DJIP/DMBIP;
b) la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ;
c) la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situație, este obligatorie realizarea unui audit de către DJIP/DMBIP. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administrație al DJIP/DMBIP. În funcție de hotărârea consiliului de administrație al DJIP/DMBIP, directorul general emite decizia de eliberare din funcție a directorului, respectiv directorului adjunct al unității de învățământ;
d) pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de prezenta lege.(5) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.(6) În cazul vacantării funcției de director sau de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și cu acordul scris al persoanei solicitate.

Articolul 199
(1) Ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Educației, care cuprinde următoarele etape:
a) probă scrisă;
b) evaluarea proiectului managerial depus de candidat;
c) un interviu susținut în fața comisiei de concurs.(2) Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP personalul didactic de predare titular în învățământ, care îndeplinește următoarele condiții:
a) are diplomă de licență;
b) deține gradul didactic I;
c) are o vechime în învățământ de cel puțin 10 ani;
d) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcția didactică, în conformitate cu prevederile. art. 168 alin. (7)(3) Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educației.(4) Persoanele care au câștigat concursul sunt numite în funcția de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educației. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice funcției, încheie cu ministrul educației contractul de management.(5) Directorii generali/Directorii generali adjuncți sunt evaluați anual, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, prin raportare la clauzele prevăzute în contractul de management încheiat cu ministrul educației.(6) Conținutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educației.(7) Numirea în funcție a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educației, pentru o perioadă de 4 ani.(8) Personalul de îndrumare și control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.

Articolul 200

Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către directorul general al DJIP/DMBIP sau de către ministrul educației, conform subordonării acestora, în urma concursului public, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. Directorul încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP sau cu ministrul educației, conform subordonării acestora, pe o perioadă de 4 ani.

Articolul 201
(1) Funcțiile de îndrumare și control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele didactice titulare în învățământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au diplomă de licență;
b) au cel puțin gradul didactic II;
c) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcția didactică, în conformitate cu prevederile. art. 168 alin. (7)(2) Concursul constă într-o probă scrisă și un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și control din DJIP/DMBIP este formată din: directorul general – în calitate de președinte și doi reprezentanți ai Ministerului Educației, din care unul poate fi un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului pentru care candidează. La organizarea și desfășurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanți ai federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Național al Elevilor, și un reprezentant desemnat de federațiile reprezentative ale asociațiilor de părinți cu activitate relevantă la nivel național.(4) Numirea în funcție a personalului didactic care a câștigat concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educației, pentru o perioadă de 4 ani.(5) Personalul de îndrumare și control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP.

Articolul 202
(1) Funcția de conducere de director al unui birou județean al ARACIIP, respectiv funcțiile de conducere de director din cadrul CCD se ocupă prin concurs național organizat de Ministerul Educației, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(2) Pot ocupa funcția de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au diplomă de licență;
b) au cel puțin gradul didactic I;
c) au o vechime de cel puțin 10 ani în învățământ;
d) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcția didactică, în conformitate cu prevederile. art. 168 alin. (7)(3) Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă și susținerea unei probe de interviu în fața unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(4) La organizarea și desfășurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanți ai organizațiilor sindicale afiliate la federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.

Articolul 203

Candidații înscriși la concursurile pentru ocuparea funcției de director/director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar, respectiv în unitățile pentru activități extrașcolare, precum și pentru ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control din DJIP/DMBIP, CCD și birourile județene/biroul municipiului București ale/al ARACIIP trebuie să obțină minimum nota 7 (șapte) la proba scrisă, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial, după caz, pentru a promova la proba de interviu. Punctajul obținut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (șapte).

Capitolul XIIPersonalul din cadrul unităților de învățământ militar 

Articolul 204

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale coordonează și controlează unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, împreună cu Ministerul Educației, prin DJIP/DMBIP.

Articolul 205

Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic din învățământul preuniversitar și din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică.

Articolul 206
(1) Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special.(2) Funcțiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt următoarele:
a) pentru Ministerul Apărării Naționale: instructor, instructor principal și instructor superior;
b) pentru Ministerul Afacerilor Interne: instructor militar/instructor de poliție, instructor militar principal/instructor de poliție principal, instructor militar specialist/instructor de poliție specialist;
c) pentru Ministerul Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor: ofițer profesor.(3) Funcțiile didactice prevăzute lase prevăd în statele de organizare ale unităților de învățământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute lași c) cu grade profesionale de poliție/poliție penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare. alin. (2) lit. a)  alin. (2) lit. b) (4) Funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se ocupă prin modalitățile prevăzute de legislația specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor și altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale.(5) Procedura de ocupare a funcțiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică și securitate națională se stabilește prin ordin al ministrului de resort.(6) Condițiile generale de selecție pentru ocuparea funcțiilor din corpul instructorilor militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naționale și din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele:
a) pentru funcțiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofițeri/ofițeri de poliție, candidații trebuie să fie absolvenți cu diplomă de licență/inginer ai unei instituții de învățământ superior militar sau ai unei instituții civile autorizate/acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcția scoasă la concurs, și ai programelor de formare psihopedagogică sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puțin 3 ani de activitate ca ofițeri/ofițeri de poliție și să fie apreciați/evaluați în ultimii 3 ani cu cel puțin calificativul „Foarte bun“/„Foarte bine“;
b) pentru funcțiile de instructor, prevăzute a fi ocupate de maiștri militari sau subofițeri/agenți de poliție, candidații trebuie să fie absolvenți ai unor programe de studii postliceale din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională acreditate, cu certificate de absolvire, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcția scoasă la concurs, să aibă o vechime de cel puțin 3 ani de activitate ca maistru militar/subofițer/agent de poliție și să fie apreciați/evaluați în ultimii 3 ani cu cel puțin calificativul „Foarte bun“/„Foarte bine“.(7) Pentru funcțiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la, absolvirea programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcție. alin. (6) lit. a)(8) La concursul/examenul de ocupare a funcțiilor de instructor militar, instructor de poliție, respectiv de instructor militar principal/instructor de poliție principal, în specialitățile informatică, limbi străine și educație fizică și sport, din unitățile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepție de la prevederile, și candidați care au obținut gradul didactic II în specialitatea funcției pentru care se organizează concursul. alin. (6) lit. a)(9) Condițiile generale de selecție a candidaților pentru ocuparea funcțiilor de ofițer profesor din unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor:
a) să fie absolvenți cu diplomă de licență/echivalentă ai studiilor universitare de licență, în domenii corespunzătoare modulului/ariei curriculare/disciplinei pentru care este prevăzută funcția didactică;
b) să aibă o vechime de cel puțin 2 ani de activitate în funcții de polițist de penitenciare și să fi obținut calificativul cel puțin „foarte bun“ la ultimele 2 aprecieri/evaluări anuale de serviciu, pentru încadrarea din sursă internă, sau cel puțin 2 ani vechime în specialitatea postului pentru încadrarea din sursă externă.(10) Personalul care ocupă funcții de ofițer profesor în unitățile de învățământ preuniversitar ale Ministerului Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcție, sub sancțiunea aplicării prevederilor statutare specifice.(11) Pentru ocuparea funcțiilor prevăzute lasunt incidente și condițiile generale și criteriile specifice stabilite potrivit legislației aplicabile fiecărei categorii de personal. alin. (2) (12) În unitățile de învățământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică și securitate națională pot funcționa instructori militari asociați, pentru categoriile prevăzute lași b), în condițiile stabilite prin ordine și instrucțiuni proprii. alin. (2) lit. a) 

Capitolul XIIINorma didactică 

Articolul 207
(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;
b) activități de pregătire metodico-științifică, activități de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activități de educație, mentorat și alte activități complementare procesului de învățământ;  
d) activități de management al clasei;
e) activități specifice elaborării, implementării și evaluării proiectelor educaționale;
f) activități de sprijin pentru persoanele care ocupă funcția didactică de profesor itinerant și sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.(2) Suplimentar față de activitățile prevăzute la, după obținerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activități extradidactice și activități pentru crearea și funcționarea cluburilor, cercurilor ȘTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obținerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfășura activități de stimulare a excelenței didactice, de diseminare și schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învățământ, precum și activități de formare a mentorilor. Aceste activități sunt remunerate în regim de plată cu ora. Condițiile de participare a cadrelor didactice la organizarea și funcționarea cluburilor și cercurilor ȘTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. alin. (1)(3) Activitățile prevăzute lași, care corespund profilului profesional, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă. alin. (1)  (2)(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute lași se stabilește după cum urmează: alin. (1) lit. a) 
a) un post de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;
b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;
c) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;
f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;
h) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor și profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
i) un post pentru personalul didactic de predare din învățământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru personalul didactic din învățământul special preșcolar, kinetoterapie, educația psihomotrică, terapii specifice și altele, în funcție de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare și informare.(5) Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfășoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.(6) Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.(7) Profesorii prevăzuți lașiau dreptul la remunerarea activității în regim de plată cu ora a activităților prevăzute la, după efectuarea normei didactice de predare diminuate. alin. (4) lit. e)  g)  alin. (2)(8) Profesorii prevăzuți lași, precum și personalul prevăzut ladesfășoară cel puțin 4 ore pe săptămână activități de mentorat. alin. (4) lit. e)  g) alin. (5) (9) Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației și includ colaborarea cu asistentul social și asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.(10) Norma didactică a profesorului-logoped interșcolar corespunde unui post de profesor-logoped și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.(11) Norma didactică de predare-învățare-evaluare prevăzută la,șipentru personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 15 ani și cu gradul didactic I se poate reduce cu două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului. alin. (4) lit. d) f)  h) (12) Norma didactică a personalului prevăzut lase poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului unității de învățământ preuniversitar. alin. (11) (13) Personalul didactic de predare și de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea dreptul la remunerarea activității în regim de plată cu ora sau cumul de norme doar după efectuarea normei complete prevăzute la,și. alin. (4) lit. d) f)  h)

Articolul 208
(1) Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.(2) În norma didactică prevăzută lase pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educației și ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială, fără a depăși o jumătate de normă de predare-învățare-evaluare, cu menținerea drepturilor salariale. alin. (1) (3) În situația în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilorși, aceasta se poate completa cu activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții. alin. (1)  (2)(4) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență, și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.(5) Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităților naționale sunt remunerați, în regim de plata cu ora, pentru orele care depășesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de învățământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.(6) Profesorii pentru învățământul preșcolar și primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele „Comunicare în limba română“, precum și „Limba și literatura română“ pe tot parcursul ciclului preșcolar/primar.(7) În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile-cadru de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.(8) În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educației, în limitele normelor didactice prevăzute la. art. 207 alin. (4)(9) Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor, aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările de bază și completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute laori prin adăugarea de ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții. art. 207 alin. (4) alin. (1) (10) În învățământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute lasau prin completarea cu ore de activități de educație, complementare procesului de învățământ: școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții. alin. (2)(11) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică.(12) Personalul degrevat potrivitprimește drepturile salariale pentru funcția în care este încadrat, precum și celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege pentru activitatea desfășurată, după caz. alin. (11) (13) Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar și personalului administrativ este de 40 de ore. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a postului.(14) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine și securitate publică din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este prevăzută de prezenta lege și se stabilește adaptat specificului fiecărei categorii de funcții didactice din învățământul preuniversitar de apărare, ordine publică și securitate națională.

Capitolul XIVRăspunderea disciplinară și patrimonială a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control 

Secţiunea 1Răspunderea disciplinară a personalului didactic 

Articolul 209
(1) Personalul didactic are obligația să își exercite profesia respectând atât principiile și valorile consacrate în prezenta lege, cât și cadrul legal general, precum și interesul superior al copilului.(2) Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune: art. 210
a) faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/ elevilor;
c) manifestarea convingerilor politice și prozelitismul religios în spațiul școlar;
d) activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă;
e) încălcarea dispozițiilor legii, a obligațiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale unității de învățământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activități de predare-învățare-evaluare cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii;
f) fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnității sau drepturilor copiilor/elevilor și familiilor acestora ori să prejudicieze onoarea și/sau prestigiul unității/instituției, interesul învățământului.(3) Abaterile disciplinare prevăzute lașipot fi sancționate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unității de învățământ. alin. (2) lit. a)  b) (4) Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(5) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute lași, pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfășura activități didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale. alin. (2) lit. a)  b)

Articolul 210
(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute lașise pot aplica cumulat sancțiunile disciplinare prevăzute lasau cea prevăzută la. Pentru celelalte abateri se poate aplica sancțiunea prevăzută laori una sau mai multe cumulate dintre sancțiunile prevăzute la. art. 209 alin. (2) lit. a)  b)  alin. (1) lit. b)-d)  alin. (1) lit. e) alin. (1) lit. e)  alin. (1)(3) În funcție de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancțiunilor prevăzute lase dispune și măsura retragerii decorațiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile. lit. b)-e)  art. 218

Articolul 211
(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.(2) Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor reclamate la, săvârșite de personalul didactic de predare din unitățile de învățământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. În situația în care la nivelul unității de învățământ nu există suficienți salariați care au funcția didactică cel puțin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puțin aceeași funcție, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității de învățământ. alin. (1)(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unității de învățământ abilitate în soluționarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul unității.(4) Pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către oricare membru al consiliului de administrație. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație și sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.

Articolul 212
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare.(2) Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoștință persoanei de către conducătorul instituției după aprobarea în consiliul de administrație al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.(3) Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unității de învățământ.(4) Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP.(5) Normele privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.(6) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea se aplică;
e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.(7) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.

Secţiunea a 2-aRăspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare și control 

Articolul 213

Fapta săvârșită de personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar prin care se încalcă dispozițiile legale, respectiv obligațiile din prezentul titlu și normele statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale unității de învățământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activități de predare-învățare cu elevii și alte fapte de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul unității/instituției/interesului învățământului sau ale beneficiarilor sistemului de învățământ constituie abatere disciplinară și se sancționează, în raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:
a) observație scrisă;
b) reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și control din învățământ.

Articolul 214
(1) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul DJIP/DMBIP, pentru fapte săvârșite de personalul de conducere al unităților de învățământ și de personalul de îndrumare și control și de execuție al DJIP/DMBIP, precum și pentru fapte săvârșite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP;
b) la registratura Ministerului Educației, pentru fapte săvârșite de personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP și CNFDCD;
c) la registratura ARACIIP, pentru fapte săvârșite de personalul de conducere, de îndrumare și control din cadrul birourilor județene/biroului municipiului București ale/al ARACIIP;
d) la registratura CNFDCD, pentru fapte săvârșite de personalul de conducere de la nivelul CCD.(2) Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor prevăzute la, săvârșite de personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și control și personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP și CNFDCD, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează: art. 213
a) pentru personalul de conducere al DJIP/DMBIP, birourilor județene/biroului municipiului București ale/al ARACIIP, respectiv ale CNFDCD, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unității de învățământ preuniversitar, comisii formate din 5-7 membri, persoane din cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Participă cu statut de observator un reprezentant al elevilor și un reprezentant al părinților;
c) pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, comisii formate din 5-7 membri: persoane din cadrul DJIP/DMBIP și un membru care reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al personalului DJIP/DMBIP.(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituției abilitate în soluționarea sesizării.

Articolul 215
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate lase stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente, cu aplicarea dispozițiilor. art. 214 alin. (1)  art. 212(2) Cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învățământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani școlari.(3) Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de sancționare se face de ministrul educației și se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităților de învățământ, personalul de îndrumare și control al DJIP/DMBIP, precum și pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiți de DJIP/DMBIP, propunerea de sancționare se face de oricare din membrii consiliului de administrație al DJIP/DMBIP și se comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.(4) Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, directorul general sau de către ministrul educației.(5) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea se aplică;
e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.(6) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.

Secţiunea a 3-aRăspunderea patrimonială 

Articolul 216

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum și a celui de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar se stabilește potrivit legislației muncii sau legislației aplicabile acestuia în cazul personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională. Decizia de imputare, precum și celelalte acte pentru recuperarea pagubelor și a prejudiciilor se întocmesc de conducerea unității sau a instituției al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

Capitolul XVDistincții și premii 

Articolul 217
(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.(2) Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.(3) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unității de învățământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administrație al unității de învățământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, și se aprobă prin hotărâre a consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.

Articolul 218
(1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ.(3) În afara distincțiilor prevăzute la, ministrul educației este autorizat să acorde personalului didactic din învățământul preuniversitar următoarele distincții: alin. (2)
a) scrisoare de mulțumire publică;
b) diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a și a III-a;
c) diplomă de excelență, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ;
d) diploma pentru inovare și digitalizare în educație.(4) Diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a și a III-a este însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelență este însoțită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.(5) Distincțiile și premiile prevăzute lase acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare județ/sector al municipiului București. alin. (3) (6) Fondurile pentru acordarea distincțiilor prevăzute lasunt asigurate de Ministerul Educației. alin. (3) 

Capitolul XVIDrepturi și obligații ale personalului din învățământul preuniversitar 

Articolul 219
(1) Personalul din învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum și din prevederile contractului individual de muncă și ale contractului colectiv de muncă aplicabil.(2) Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de asistență medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislația în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum și de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.(3) Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfășurării activităților didactice este stabilită de Ministerul Sănătății și aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.(4) Personalul didactic care și-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Articolul 220
(1) Cadrele didactice din unitățile de învățământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale și a concursurilor finanțate de Ministerul Educației.(3) În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parțial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptățit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanțele anului școlar următor.(4) Personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă conform Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. (5) Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului educației după consultarea cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.(6) Personalul didactic auxiliar și personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în conformitate cu legislația muncii și contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal.(7) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar și administrativ se stabilesc de către consiliul de administrație la cererea angajatului.(8) Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Articolul 221
(1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.(2) Personalul didactic aflat în situația prevăzută lanu poate fi încadrat în activități didactice retribuite în regim de plată cu ora. alin. (1) (3) În situația desființării unei unități de învățământ de stat, salariații disponibilizați primesc salarii compensatorii, conform legii.

Articolul 222

Dreptul la inițiativă profesională constă în:
a) pregătirea activității profesionale și realizarea obiectivelor educaționale ale disciplinelor de învățământ, prin metode conforme principiilor psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale și a resurselor educaționale, pentru realizarea obligațiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor inovatoare pentru modernizarea procesului de învățământ.

Articolul 223
(1) Personalul didactic de predare are dreptul la siguranță în exercitarea actului educațional și nu poate fi perturbat în timpul desfășurării activității didactice.(2) Accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităților de învățământ, în concordanță cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare al unității, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unității de învățământ;
b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unității de învățământ;
d) participă la acțiuni organizate de părinți, aprobate de conducerea unității de învățământ;
e) în alte situații speciale prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare al unității.(3) Prin excepție de la prevederile, nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării activității didactice intervenția autorităților care coordonează sistemul național de învățământ și/sau publice, în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau în timpul exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență. alin. (1)(4) Înregistrarea activității didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Educației, cu excepția situațiilor în care înregistrarea activității didactice este dispusă în temeiul unor dispoziții legale sau al unor norme emise de ministerele cu rețea de învățământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activității didactice stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unitățile de învățământ unde este implementat un sistem de supraveghere audio-video, în condițiile legislației în vigoare.(5) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai în condițiile prevăzute la. alin. (4)

Articolul 224
(1) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.(2) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează onoarea și prestigiul învățământului, demnitatea profesiei și nici prevederile prezentei legi.

Articolul 225

Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din venituri proprii sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilor de deplasare și de participare la manifestări științifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Articolul 226
(1) Copiii personalului din sistemul de învățământ aflat în activitate sunt scutiți de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și internate.(2) De prevederilebeneficiază și copiii personalului pensionat din sistemul de învățământ, precum și copiii orfani de unul sau ambii părinți ce a/au activat în sistemul de învățământ. alin. (1) 

Articolul 227
(1) Personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă și tratament în bazele de odihnă și tratament.(2) Personalul didactic titular, care, din proprie inițiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situații sunt de competența unității școlare prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității respective.

Articolul 228

Personalul didactic are următoarele obligații:
a) exercitarea cunoștințelor și competențelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare-învățare-evaluare să fie de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;
b) respectarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului, prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecționare permanentă, prin participarea la activitățile de formare continuă;
c) sprijinirea excelenței și motivarea în învățare, în sensul atingerii potențialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-și descopere abilitățile, talentele și să le fructifice;
d) respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure și să respecte dreptul fiecărui elev de a avea șanse egale de acces și de progres în educație, dar și de finalizare a studiilor;
e) respectarea diversității pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante;
f) respectarea și promovarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educațional;
g) stăruință în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potențialului maxim profesional;
h) să-și acorde respect reciproc și sprijin în îndeplinirea obligațiilor profesionale;
i) promovarea respectului prin educație, pentru însușirea de către elevi a valorilor și a principiilor dintr-o societate democratică;
j) comunicarea transparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare-învățare-evaluare;
k) colaborarea și construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educație a elevului pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educație deschis;
l) contribuirea la starea de bine a elevilor, astfel încât să faciliteze accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor;
m) flexibilitatea în procesul și în parcursul educațional, astfel încât școala să ofere un răspuns corect beneficiarilor și comunităților de învățare;
n) să transmită cunoștințe și valori, în egală măsură.

Capitolul XVIIPensionarea personalului din învățământul preuniversitar 

Articolul 229
(1) Personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii, aplicabilă sistemului public de pensii și de prezenta lege.(2) Cu cel puțin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învățământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbați, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.(3) Exercitarea dreptului prevăzut lase face în scris, prin cerere adresată consiliului de administrație al unității de învățământ și depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administrație al unității de învățământ constată exercitarea dreptului prevăzut laîn termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. alin. (2)  alin. (2) (4) Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile, beneficiază de toate drepturile personalului didactic. alin. (2)(5) Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condițiile, i se aplică, în mod corespunzător, prevederile. alin. (2) alin. (11)-(13)(6) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care împlinește vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situația pensiei anticipate și anticipate parțial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.(7) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condițiile, contractul individual de muncă încetează de drept la data încheierii anului școlar în care solicită pensionarea. alin. (6)(8) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se poate face, la cerere, și în timpul anului școlar, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul unității de învățământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.(9) Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.(10) Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază de asistență medicală și de acces la casele de odihnă și la bazele de tratament ale cadrelor didactice.(11) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.(12) Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depășit cu 5 ani vârsta standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administrație și potrivit metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, sub condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării.(13) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar, menținut ca titular în funcția didactică până la 5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în condițiilesau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile, poate fi numit, prin detașare în interesul învățământului, în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii. alin. (11)  alin. (12)(14) Personalul din învățământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de muncă.

Titlul IVAsigurarea calității în învățământul preuniversitar 

Capitolul IDispoziții generale 

Articolul 230
(1) Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite așteptările beneficiarilor, precum și standardele de calitate.(2) Evaluarea calității educației în învățământul preuniversitar constă în examinarea multicriterială a măsurii în care furnizorii de educație și programele acestora îndeplinesc standardele de calitate.(3) Evaluarea internă a calității în învățământul preuniversitar are loc atunci când evaluarea calității este efectuată de însăși organizația furnizoare de educație. Atunci când evaluarea calității este efectuată de ARACIIP, aceasta ia forma evaluării externe.(4) Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.(5) Acreditarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studiu este parte a asigurării calității.(6) În evaluarea calității educației, sunt respectate obligatoriu valorile și principiile prevăzute lași. art. 2  3(7) Scopul evaluării calității educației este de a măsura nivelul calitativ al serviciului furnizat în raport cu nevoile beneficiarilor și cu standardele naționale în vigoare.(8) Scopul inspecției școlare este asigurarea îndrumării, controlului și îmbunătățirii calității serviciilor educaționale.

Articolul 231

Asigurarea calității exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de educație de a oferi servicii educaționale, în conformitate cu standardele de calitate în vigoare. Asigurarea calității este realizată printr-un ansamblu de acțiuni pentru dezvoltarea capacității instituționale, de elaborare, planificare și implementare de programe de studii sau programe de calificare profesională și prin care se urmărește asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educație în vederea obținerii rezultatelor optime ale învățării, cultivării excelenței, reducerii abandonului școlar, a reducerii analfabetismului funcțional.

Articolul 232
(1) Evaluarea externă a calității educației se realizează prin desfășurarea de activități și tehnici având caracter operațional și aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calității, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.(2) Controlul calității educației se realizează prin inspecție școlară și presupune:
a) monitorizarea unităților de învățământ preuniversitar de către ARACIIP și birourile județene/biroul Municipiului București ale acesteia;
b) monitorizarea specială complexă, imediat după înființare, în primii trei ani și ori de câte ori este necesar, în condițiile prezentei legi, de către ARACIIP.(3) Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea unității de învățământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea și adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de calitate.(4) Politicile și standardele de asigurare a calității în sistemul de învățământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internațional, dar și cu cele privind realitatea socială și nevoile educaționale ale elevilor.(5) ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar.(6) Unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau județean, după caz, au obligativitatea de a asigura obținerea și menținerea autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.

Capitolul IIMetodologia privind asigurarea calității educației 

Articolul 233
(1) Asigurarea și evaluarea calității educației se realizează în baza unor standarde de calitate și metodologii de evaluare instituțională privind autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.(2) Prin excepție de la prevederile, metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară, a alternativelor educaționale și a unităților de învățământ special se adoptă prin ordin al ministrului educației. alin. (1)(3) Componentele asigurării calității cuprind cel puțin:
a) criterii;
b) standarde de calitate;
c) indicatori de performanță;
d) rezultate.(4) Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese:
a) planificarea și realizarea efectivă a rezultatelor învățării;
b) monitorizarea rezultatelor;
c) evaluarea internă privind asigurarea calității educației;
d) evaluarea externă privind asigurarea calității educației;
e) îmbunătățirea continuă a rezultatelor în educație.(5) Componentele și procesele de asigurare a calității educației și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de:
a) nivelul de învățământ și, după caz, al calificării;
b) tipul organizației furnizoare de educație;
c) tipul programului de studii;
d) forma de învățământ.(6) Asigurarea calității educației este centrată preponderent pe rezultatele învățării.(7) Asigurarea calității educației se referă la următoarele domenii:
a) capacitatea instituțională;
b) eficacitatea educațională;
c) managementul calității.(8) Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă și din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:
a) structurile și procesele instituționale de tip managerial și administrativ, care implică beneficiarii primari și alte părți interesate;
b) baza materială și optimizarea utilizării acesteia;
c) resursele umane și capacitatea instituției de atragere a resurselor umane externe instituției și din afara țării, în condițiile legii;
d) digitalizarea proceselor instituționale.(9) Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, este descrisă prin următoarele criterii:
a) conținutul și relevanța programelor de studiu;
b) învățarea, predarea și evaluarea centrate pe elev;
c) rezultatele învățării;
d) activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz;
e) dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice și elevilor, inclusiv prin implementarea unor proiecte sau activități de educație nonformală și informală, respectiv participarea în mobilități de scurtă sau lungă durată;
f) activitatea financiară a organizației.(10) Managementul calității este descris prin următoarele criterii:
a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității educației, inclusiv respectarea eticii și deontologiei;
b) proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate;
c) proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării, inclusiv de către elevi;
d) proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral;
e) bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității;
f) transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările obținute;
g) funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației conform prevederilor legale;
h) acuratețea raportărilor prevăzute de legislația în vigoare.

Capitolul IIIAsigurarea internă a calității 

Articolul 234
(1) Directorul și consiliul de administrație ai unității de învățământ sau, după caz, ai unității de educație extrașcolară sunt direct responsabili de calitatea educației furnizate.(2) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar din România funcționează Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației, în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educației.(3) Regulamentul de organizare și funcționare a comisiei, precum și strategia acesteia se elaborează și se aprobă de consiliul de administrație al unității de învățământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului școlar al elevilor și a structurilor asociative ale părinților.(4) Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizației sau de un coordonator desemnat de acesta.(5) Componența Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile din învățământul preuniversitar cuprinde:
a) 1-3 reprezentanți ai corpului profesoral, aleși prin vot secret de consiliul profesoral;
b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c) un reprezentant al părinților, în cazul învățământului preșcolar, primar, gimnazial sau liceal;
d) un reprezentant al elevilor, în cazul învățământului liceal și postliceal;
e) un reprezentant al consiliului local;
f) un reprezentant al minorităților naționale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanții părinților sau ai elevilor.(6) Pentru orice organizație furnizoare de educație, alta decât o unitate de învățământ, Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației cuprinde următoarele categorii:
a) 1-3 reprezentanți ai furnizorului;
b) 1-3 reprezentanți ai beneficiarilor direcți;
c) 1-3 reprezentanți ai angajatorilor.(7) Atribuțiile comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității educației sunt:
a) coordonează aplicarea procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității, aprobate de conducerea organizației furnizoare de educație, conform domeniilor prevăzute la; art. 233 alin. (7)
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educației în organizația respectivă. Raportul este adus la cunoștință tuturor beneficiarilor prin afișare sau publicare;
c) elaborează o strategie care cuprinde cel puțin următoarele direcții: rezultatele învățării, reducerea analfabetismului funcțional, reducerea absenteismului, abandonului școlar și părăsirii timpurii a școlii, precum și promovarea excelenței;
d) formulează propuneri de îmbunătățire a calității educației.

Capitolul IVEvaluarea externă a calității 

Secţiunea 1Dispoziții generale 

Articolul 235
(1) Evaluarea externă a calității educației cuprinde:
a) evaluarea capacității instituționale a unității de învățământ preuniversitar;
b) evaluarea eficacității educaționale a unității de învățământ preuniversitar;
c) evaluarea managementului calității la nivel instituțional;
d) evaluarea calității programelor de studii sau de calificare oferite;
e) evaluarea concordanței dintre evaluarea internă și situația reală;
f) evaluarea comparativă interinstituțională a aceluiași tip de program de studii sau de calificare oferit de diferite unități de învățământ preuniversitar.(2) Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin colaboratori externi, experți în evaluare și acreditare, înscriși în RNEE. Membrii RNEE participă la cursuri de formare inițială și, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calității educației, organizate de ARACIIP sau de alte structuri partenere.(3) Selecția membrilor RNEE se realizează astfel încât aceștia să realizeze activitățile de evaluare externă a calității, fiind independenți prin respectarea prevederilor care nu permit existența conflictelor de interese.(4) La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, reprezentanți ai elevilor, reprezentanți ai părinților, iar pentru învățământul liceal tehnologic, reprezentanți ai patronatelor și ai angajatorilor.

Articolul 236

Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educație se supune procesului de evaluare și acreditare.

Secţiunea a 2-aObținerea autorizării de funcționare provizorie 

Articolul 237
(1) Autorizarea de funcționare provizorie conferă furnizorului dreptul de a face înscrieri și de a desfășura procesul de învățământ. Pentru obținerea autorizării de funcționare provizorie, organizația interesată de furnizarea de servicii de învățământ preuniversitar se adresează ARACIIP, în vederea demarării procedurii de obținere a autorizării provizorii.(2) În învățământul preuniversitar, evaluarea și autorizarea se fac pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu sau specializare, limbă de predare, formă de învățământ și, după caz, locație. În cazul unităților de învățământ acreditate, nivelul inferior se supune direct procesului de acreditare, respectiv nu parcurge procesul de autorizare provizorie anterioară acreditării.(3) Autorizația de funcționare provizorie se acordă prin ordin al ministrului educației, la propunerea ARACIIP.(4) Ordinul ministrului educației de acordare a autorizației de funcționare provizorie și de înființare ca persoană juridică a unității de învățământ se comunică autorității publice locale în vederea includerii, de drept, în rețeaua școlară a unității administrativ-teritoriale.(5) După obținerea autorizației de funcționare provizorie, unitatea de învățământ preuniversitar implementează mecanismul de asigurare internă a calității și întocmește rapoarte de evaluare internă a calității educației, pe care are obligația de a le face publice, anual, sub sancțiunea retragerii autorizării de funcționare provizorie.

Articolul 238

Organismul abilitat să efectueze evaluarea externă în vederea autorizării pentru funcționare provizorie este ARACIIP.

Articolul 239

Procedura de autorizare de funcționare provizorie cuprinde următoarele activități:
a) furnizorul de educație elaborează un raport de evaluare internă, pe baza prevederilor, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locație; art. 233
b) raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă și de autorizare de funcționare provizorie;
c) ARACIIP numește o comisie de experți în evaluare și acreditare, care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile și criteriile prevăzute lași elaborează propriul raport de evaluare; art. 233 
d) ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă, prevăzute lași, respectiv, iar agenția propune Ministerului Educației acordarea sau, după caz, neacordarea autorizației de funcționare provizorie. art. 233 alin. (1)  (2) art. 247 alin. (1)

Secţiunea a 3-aAcreditarea furnizorului de educație 

Articolul 240
(1) Orice unitate de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu se supune procesului de monitorizare de ARACIIP, prin birourile județene/biroul Municipiului București, în vederea acreditării instituționale, în condițiile legii.(2) După trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport favorabil, unitatea de învățământ preuniversitar autorizată provizoriu poate solicita acreditarea.(3) ARACIIP propune Ministerului Educației acreditarea unităților de învățământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locație. Acreditarea se acordă prin ordin al ministrului educației.(4) Prin acreditare se certifică respectarea standardelor pentru înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar și a programelor de studii sau de calificare ale acestora.(5) În învățământul preuniversitar, evaluarea și acreditarea se fac la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică pentru fiecare nivel de învățământ, filieră și domeniu de calificare profesională, după caz.(6) Analiza și aprobarea rapoartelor de evaluare externă a calității se fac de către Consiliul ARACIIP.(7) Acreditarea acordă pe lângă drepturile prevăzute de autorizarea de funcționare provizorie și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și de a organiza, după caz, examen de absolvire.

Articolul 241
(1) Procedura de acreditare cuprinde următoarele activități:
a) unitatea de învățământ autorizată să funcționeze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă, folosind ca termeni de referință standardele specifice etapei de acreditare;
b) raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă și de acreditare;
c) ARACIIP numește o comisie de experți în evaluare și acreditare care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile și criteriile prevăzute lași elaborează propriul raport de evaluare; art. 233
d) ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă, prevăzute lași, respectiv, iar agenția propune Ministerului Educației acreditarea sau, după caz, neacreditarea furnizorului de educație care a solicitat acreditarea. art. 233 alin. (1)  (2) art. 247 alin. (1)(2) Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităților de învățământ preuniversitar este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea încetării autorizației de funcționare provizorie de Ministerul Educației. Acest termen se aplică și în cazul acreditării unui nivel de învățământ sau a unei specializări/calificări, program de studii în învățământul preuniversitar de la data absolvirii complete a unui nivel de învățământ de către prima promoție, sub sancțiunea declanșării procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.(3) Unitățile de învățământ acreditate pot să înființeze alte specializări în cadrul profilurilor deja autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, pe baza acordului ARACIIP. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Articolul 242

După obținerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calității de la nivelul unității de învățământ preuniversitar se transmit către ARACIIP, la cererea ARACIIP sau din propria inițiativă a unității.

Articolul 243
(1) Unitățile de învățământ acreditate se supun, din 5 în 5 ani, evaluării externe obligatorii de către ARACIIP.(2) În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune declanșarea procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.(3) Evaluarea externă periodică a calității pentru unitatea de învățământ preuniversitar se poate face printr-o procedură simplificată în urma obținerii a trei calificative de menținere a acreditării.(4) Procedura simplificată este parte a metodologiilor prevăzute, după caz, lașiși. art. 233 alin. (1)  (2)  art. 247 alin. (1)(5) În cazul în care unitatea școlară nu îndeplinește criteriile prevăzute în cazul acestui tip de evaluare, ARACIIP declanșează procedura de evaluare externă prevăzută, după caz, lașiși. art. 233 alin. (1)  (2)  art. 247 alin. (1)

Articolul 244
(1) Nerespectarea de către unitatea de învățământ preuniversitar a criteriilor, standardelor și normelor privind calitatea educației constituie abateri, care aduc atingere bunului mers în funcționarea sistemului național de învățământ, pentru care Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, are dreptul să dispună prin ordin al ministrului următoarele măsuri:
a) avertizarea unității de învățământ preuniversitar cu perioada de implementare a măsurilor de îmbunătățire;
b) monitorizarea unității de învățământ preuniversitar;
c) demararea procesului de reorganizare, în cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat;
d) desființarea unității de învățământ preuniversitar și demararea procesului de lichidare, cu aplicarea principiului respectării interesului superior al elevului.(2) În ordinul menționat lase stabilesc în mod obligatoriu măsurile privind situația școlară a elevilor, precum și cele privind baza materială a unității de învățământ. alin. (1) 

Articolul 245
(1) Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar, sub orice denumire, precum și eliberarea actelor de studii în alte condiții decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de Ministerul Educației sau de către orice persoană fizică ori juridică lezată în drepturile sale prin funcționarea entității în cauză.(2) Pot desfășura activități de învățământ preuniversitar și pot utiliza denumirile de liceu, școală, grădiniță sau altele similare numai unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate.(3) În cazul în care o unitate de învățământ de stat, particulară sau confesională nu se supune procedurilor privind asigurarea calității educației prevăzute de lege, Ministerul Educației poate să inițieze procedurile legale pentru desființarea respectivei instituții.(4) Desființarea oricărei unități de învățământ se realizează, în condițiile legii, prin ordin al ministrului educației.(5) Desfășurarea activităților de învățământ preuniversitar cu încălcarea prevederilor legale privind tratamentul elevilor/ preșcolarilor, utilizarea de personal necalificat sau gestionarea frauduloasă a resurselor financiare atrage ridicarea autorizației de funcționare a furnizorului de educație și/sau desființarea respectivei unități de învățământ.

Capitolul VOrganizațiile furnizoare de educație care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat 

Articolul 246
(1) Organizațiile furnizoare de educație care școlarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional pot organiza și desfășura, pe teritoriul României, activități de învățământ preuniversitar, în următoarele situații:
a) pe bază de protocol/acord bilateral, încheiat între autoritățile și/sau instituțiile similare din România și cele din statul al cărui sistem educațional este/urmează a fi adoptat;
b) dacă dispun de acreditare în sistemul educațional respectiv, fiind parte a acestuia.(2) Organizațiile prevăzute lase supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea funcționării și înscrierii în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internațional. Procedura de evaluare și avizare este elaborată de ARACIIP și se aprobă prin ordin al ministrului educației. alin. (1) (3) Organizațiile înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin au obligația de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani, parcurgerea procedurii de avizare în vederea menținerii avizului de înscriere în registrul menționat la. În caz contrar, unitatea respectivă se consideră desființată, iar continuarea activității este interzisă pe teritoriul României. alin. (2)(4) În cazul în care organizațiile furnizoare de educație, care desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la, au obligația de a se supune procesului de evaluare și acreditare în sistemul educațional românesc. alin. (1)(5) Pe teritoriul României este interzisă desfășurarea de activități de învățământ altfel decât în condițiile prezentei legi.

Capitolul VIUnitățile de educație extrașcolară 

Articolul 247
(1) Unitățile de educație extrașcolară se acreditează și se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani în conformitate cu prevederile unei metodologii specifice aprobată prin ordin al ministrului educației.(2) Reprofilarea și înființarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive școlare de noi cercuri, respectiv discipline sau ramuri sportive se realizează pe baza acordului ARACIIP și cu respectarea înregistrării în Certificatul de Identitate Sportivă emis de Ministerul Sportului. Procedura privind acordul ARACIIP se stabilește prin ordin al ministrului educației.(3) În condițiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educației să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educație și acordarea unui termen de un an pentru aducerea activității educaționale la nivelul standardelor naționale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educație, Ministerul Educației dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă și noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educației, la propunerea ARACIIP, dispune aplicarea măsurilor prevăzute la. art. 232

Titlul VDispoziții tranzitorii și finale 

Articolul 248
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.(3) Grupa mică din învățământul preșcolar devine obligatorie începând cu anul școlar 2030-2031.(4) Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026.(6) Examenul de definitivat, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv.(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate și sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, prevăzut la, se aplică începând cu anul școlar 2025-2026. art. 166 alin. (1)(8) Profilul de competențe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică, stabilit în condițiile, este obligatoriu începând cu anul școlar 2025-2026. art. 166(9) Dispozițiilese aplică începând cu prima generație de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2024-2025, gradual, în condițiile existenței infrastructurii conforme pentru integrarea preșcolarilor/elevilor cu CES și ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învățământ preuniversitar. art. 69 (10) Evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028.(11) Aplicarea prevederilorșiprivind primele acordate se realizează începând cu anul școlar 2025-2026. art. 190 alin. (6)  art. 229 alin. (14) (12) Aplicarea prevederilorprivind CDEOȘ se realizează începând cu anul școlar 2025-2026. art. 86 (13) Aplicarea prevederilorse va face începând cu anul școlar 2025-2026. art. 19 alin. (17) (14) Metodologia prevăzută lașiprivind consorțiile școlare va fi aprobată prin ordin al ministrului educației în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 21 alin. (8)  art. 22 alin. (3) (15) Prevederileprivind diferența de vârstă a participanților din programele „A doua șansă“ se aplică în cazul persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe. art. 20 (16) Prin excepție de la prevederile, efectivele de antepreșcolari, preșcolari și elevi din formațiunile de studiu în funcțiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învățământ, potrivit Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. art. 23(17) Începând cu anul școlar 2025-2026, clasele de învățământ tehnic și profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care funcționează în cadrul școlilor profesionale și liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.(18) Activitățile de management al clasei potrivit dispozițiilor, prevăzute în norma didactică pentru cadrele didactice, sunt echivalente cu activitățile de dirigenție prevăzute în norma didactică din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de dirigenție. art. 207 alin. (1) lit. d)(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la, se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la. Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut lase va realiza începând cu anul universitar 2023-2024. art. 187 alin. (15) art. 188 alin. (4) art. 188 alin. (2) (20) Prevederileprivind transportul elevilor se aplică începând cu anul școlar 2025-2026, cu excepția,,și. Prin excepție de la, până la intrarea în vigoare a prevederilorsunt aplicabile dispozițiile prevăzute la art. 84, 104 și 111 referitoare la transportul elevilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. art. 83  alin. (1)-(3) (5) (6)  (8) art. 250 alin. (1) lit. a) art. 83(21) Finanțarea în baza și în limitele costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar, potrivit dispozițiilorși, se aplică începând cu anul școlar 2024-2025. art. 139 140(22) Prevederileprivind bursele elevilor se aplică începând cu anul școlar 2023-2024. art. 108 (23) În termen de 3 ani școlari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creșele de stat cu personalitate juridică se reorganizează și se arondează unităților de învățământ cu personalitate juridică, ce au nivel preșcolar cu program prelungit, sau unităților de învățământ care au în structură învățământ preșcolar. Prin excepție, creșele cu minimum 120 de antepreșcolari se pot reorganiza ca unități de învățământ cu personalitate juridică.(24) Personalul medical de specialitate din creșele publice din unitățile de învățământ preuniversitar este preluat în structura de personal medical, angajat de autoritățile administrației publice locale, cu avizul Ministerului Sănătății.(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la, se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 97 alin. (1)(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la, se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 97 alin. (2)(27) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației va emite ordinul ministrului privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educație de calitate și servicii de asistență specifice.(28) În termen de 3 ani școlari de la adoptarea metodologiei prevăzută la, toate unitățile de educație extrașcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică. art. 247 alin. (1)(29) Disciplinele școlare prevăzute lașise includ în planurile-cadru ale învățământului liceal începând cu anul școlar 2025-2026. art. 88 alin. (3)  (5) (30) Prevederileprivind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu anul școlar 2025-2026. art. 92 alin. (4) (31) Învățământul preuniversitar tehnologic se desfășoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul școlar 2029-2030.(32) Pentru sprijinirea și asigurarea tranziției către învățământul tehnologic în sistem dual a unităților de învățământ tehnologic în coordonarea CNITTD se înființează Comisia pentru Tranziția către Învățământul Dual a cărei metodologie de organizare și funcționare este aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(33) În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și administrativă.(34) Prevederilese implementează progresiv începând cu anul școlar 2024-2025, după cum urmează: art. 83 alin. (15) 
a) în anul școlar 2024-2025, beneficiarii Programului național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasa a XII-a a anului școlar curent;
b) în anul școlar 2025-2026, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;
c) în anul școlar 2026-2027, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a V-a, a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;
d) până la finalul anului școlar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului național, Ministerul Educației decide asupra oportunității continuării și dezvoltării programului începând cu anul școlar 2028-2029.(35) Prin excepție de la prevederilenu li se aplică condiția de a școlariza minimum două treimi dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate: art. 33 alin. (3) 
a) unităților de învățământ confesional înființate până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) unităților de învățământ unice la nivelul unității administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.(36) La cererea părinților, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condițiile legii și cu respectarea prevederilor privind asigurarea calității, prin excepție de la prevederile, respectiv, cu avizul consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educației, unități de învățământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităților naționale. art. 19 art. 48-51(37) Unitățile de învățământ liceal care se încadrează în prevederileșifuncționează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a școlariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unității inclusiv în structurile arondate, începând cu anul școlar 2025-2026. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocațională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației. art. 33 alin. (2) lit. a)  b) (38) Prevederileșiintră în vigoare începând cu anul 2025-2026. art. 133 alin. (1)  (2) (39) Cluburile sportive școlare, organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unități de educație extrașcolară cu personalitate juridică sau, după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.(40) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România – nivel de ocupație (șase caractere), cu modificările și completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate funcțiile didactice de predare prevăzute lasă se regăsească în „grupa 23 Specialiști în învățământ“. art. 165 (41) Instituțiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, potrivit dispozițiilor,,șivor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situațiilor financiare întocmite în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile bugetare și execuția bugetară realizată până la data reorganizării. art. 118 119 121  124 (42) Metodologia de funcționare, utilizare și aprobare a formatului cardului național de elev, prevăzut la, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 84

Articolul 249
(1) Elevii care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt înscriși în cadrul liceelor pedagogice, specializarea învățător/învățătoare, sau sunt absolvenți ai acestei specializări, prin excepție de la prevederile, pot fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar. art. 176 alin. (1) lit. c)(2) Începând cu anul școlar 2025-2026, candidații care au promovat examenul național de definitivare în învățământ și concursul național de ocupare a posturilor didactice organizate în condițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care ocupă un post didactic vacant/catedră publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în condițiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, devin titulari în învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unității de învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.(3) Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs național de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin orice altă formă legală.(4) Personalul didactic auxiliar angajat în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își păstrează dreptul dobândit prin concurs sau prin orice altă formă legală.(5) Prin excepție de la prevederile, în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de educator/educatoare se poate face și de către absolvenți ai liceului pedagogic sau ai unei școli echivalente, cu specializarea învățătoare, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți. art. 176 alin. (1) lit. a)(6) Prin excepție de la prevederile, în vederea asigurării personalului didactic necesar în creșe, ocuparea funcției didactice de profesor de educație timpurie se poate face și de către absolvenți cu diplomă de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027 cursuri de educație timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educației cu terți. art. 176 alin. (1) lit. b)(7) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor și educator-învățător, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de educator/educatoare.(8) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, sau au absolvit un program de studii universitare de masterat, specializarea educație timpurie, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru educație timpurie.(9) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-învățător și învățător, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare.(10) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licență, specializarea pedagogia învățământului primar și preșcolar, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar.(11) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență sau studii de masterat în profilul postului și modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II, li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.(12) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licență în profilul postului și un program de studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani li se consideră îndeplinită condiția de studiu pentru ocuparea funcției didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar.(13) Alte funcții didactice normate în sistemul de învățământ preuniversitar de masă și special la data intrării în vigoare a prezentei legi cu excepția celor prevăzute lași ocupate pe perioada nedeterminată sau pe perioada viabilității postului de absolvenți ai liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, care au finalizat studii universitare de scurtă sau lungă durată, ciclul I sau II de studii universitare, precum și formarea psihopedagogică, rămân normate în sistemul de învățământ preuniversitar până la încetarea activității ocupantului sau pe perioada viabilității postului, după caz. art. 165 (14) Prin excepție de lași, candidații care au promovat examenul de definitivare în învățământ pot ocupa un post didactic/o catedră vacant/ă publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs național, până în anul 2028. art. 183 alin. (1)  (3)(15) Educatorii-puericultori angajați în creșe pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2028, funcția de educator, cu condiția îndeplinirii cerințelor specifice din Metodologia de recunoaștere și atestare a competențelor profesionale pentru ocuparea funcției de educator-puericultor, aprobată prin ordin al ministrului educației.(16) Persoanele angajate pe funcția didactică de educator-puericultor în creșe ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de educator.(17) Persoanele angajate pe funcțiile didactice de profesor-psiholog școlar și psiholog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psiholog.(18) Persoanele angajate pe funcția didactică de logoped în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-logoped.(19) Persoanele angajate pe funcția didactică de kinetoterapeut în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor kinetoterapeut.(20) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor pentru învățământ preșcolar ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor pentru educație timpurie.(21) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor sociolog în CJRAE/CMBRAE și cabinetele de asistență psihopedagogică ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor consilier școlar, cu condiția absolvirii până la 1 septembrie 2028 a unui program de studii universitare de masterat cu specializarea consiliere școlară și în carieră.(22) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de psihodiagnoză în învățământul special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.(23) Studenții și absolvenții de învățământ preuniversitar și învățământ superior care optează pentru cariera didactică au obligația respectării condițiilor de ocupare prevăzute la, începând cu anul 2027. art. 176(24) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de educator/educatoare sau învățător/învățătoare, după caz.(25) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte școli echivalente și ciclul de licență li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru educație timpurie sau profesor pentru învățământul primar, după caz.(26) Persoanele angajate pe funcția didactică de institutor în cadrul învățământului special care au absolvit studii universitare de licență sau de masterat până la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcția didactică de profesor-educator, profesor psihopedagog sau profesor de psihopedagogie specială, după caz.(27) Persoanele angajate pe funcția didactică de psihopedagog în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor-psihopedagog.(28) Persoanele angajate pe funcția didactică de profesor de educație specială în cadrul învățământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcția didactică de profesor psihopedagogie specială.(29) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „educator-puericultor“ sau studii de master cu specializarea „educație timpurie“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare are calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar.(30) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o școală echivalentă cu specializarea „învățătoare“ sau „educatoare“ sau a absolvit studii de licență cu specializarea „pedagogia învățământului primar“ și care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puțin 2 ani școlari funcția de educator-puericultor în creșele organizate atât ca structuri arondate unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât și ca unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare obține calitatea de personal didactic de predare licențiat și titular al sistemului de învățământ preuniversitar după absolvirea cursurilor de educație timpurie, până cel târziu în 1 septembrie 2027.

Articolul 250
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) titlul I și titlul II, titlul IV capitolul 1 din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția dispozițiilor art. 361 alin. (3) lit. b)-d);
b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;
c) Legea nr. 21/1972 pentru aprobarea Decretului nr. 473/1971 privind încheierea de angajamente de către candidații admiși să urmeze instituții militare de învățământ și instituții civile de învățământ superior, pentru care cheltuielile de întreținere se suportă de Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne – Marea Adunare Națională – MAN;
d) Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare;
e) Legea nr. 17/2007 privind educația tinerilor capabili de performanță înaltă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, cu modificările ulterioare;
f) Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internațional elevilor premiați la olimpiadele școlare internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 13 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;
g) art. 19, 21 și 22 din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare;
h) orice alte dispoziții contrare.(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea ARACIIP se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2022.(3) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înființarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările și completările ulterioare.(4) Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispozițiilor, Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 233 alin. (1)(5) Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispozițiilor, Ordinul ministrului educației și al ministrului sănătății nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară continuă să producă efecte juridice și după intrarea în vigoare a prezentei legi. art. 233 alin. (2)

Articolul 251

Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definite încare face parte integrantă din prezenta lege. anexa 
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 4 iulie 2023.
Nr. 198.

ANEXĂ

LISTA
definițiilor termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii1. Abandonul școlar reprezintă încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educației, demonstrată prin absențe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi.2. Acreditarea este procesul prin care unitatea de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a admiterii, de desfășurare a procesului de învățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor și de emitere a diplomelor și certificatelor recunoscute de Ministerul Educației.3. Alfabetizarea funcțională reprezintă un set de competențe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta potențialul și pentru a participa în societate. Alfabetizarea funcțională cuprinde următoarele componente:
a) competența de a înțelege, a utiliza și a evalua texte și de a reflecta asupra acestora;
b) alfabetizarea matematică, definită drept competența de a utiliza raționamentul, conceptele, procedurile, faptele și instrumentele matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene;
c) alfabetizarea științifică, definită drept competența de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv, pentru a descrie, explica și evalua datele și dovezile în mod științific.4. Alternativele educaționale reprezintă oferte educaționale care respectă cerințele de tratare diferențiată a copiilor și tinerilor, pe baza pluralismului educațional, și care se integrează în sistemul național de învățământ, funcționând în baza regulamentelor proprii.5. Asigurarea calității educației exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație în conformitate cu standardele de calitate prevăzute la nivel de sistem și este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale, precum și de elaborare, planificare și implementare a programelor de studii.6. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea de învățământ/organizația interesată – pe baza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de a face înscrieri și de a desfășura procesul de învățământ.7. Beneficiarii primari ai educației și formării profesionale sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii, precum și persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație preuniversitară.8. Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă.9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a dobândit rezultate ale învățării corespunzătoare unor standarde prestabilite.10. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor.11. Cerințele educaționale speciale (CES) reprezintă necesitățile educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe/dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare ori de altă natură, precum și o asistență complexă de natură medicală, socială și/sau educațională.12. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare.13. Copilul remigrant este copilul care s-a reîntors în România, după ce s-a mutat la sau împreună cu părinții migranți în altă țară cu scopul de a fi crescut, educat și îngrijit de aceștia.14. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, aptitudini și abilități personale, sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională și personală.15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare.16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională.17. Contextele de învățare reprezintă locurile, contextele și culturile diverse, fizice, virtuale și mixte, în care persoanele învață, cuprinzând toate contextele în care poate avea loc învățarea formală, nonformală și informală.18. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.19. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unității de învățământ sau a organizației furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare provizorie, acreditării sau evaluării și asigurării calității educației.20. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului European al Calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau faptice. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare.21. Date – orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei imagini sau a unei înregistrări audio, video sau audiovizuale.22. Degrevarea reprezintă scutirea parțială sau totală de efectuarea atribuțiilor prevăzute lapentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilități specifice funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, ca urmare a participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ. art. 208 23. Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor și activităților de învățare și formare de rezultate ale învățării. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât și în context nonformal sau informal.24. Disciplina școlară modulară reprezintă disciplina școlară al cărei studiu se poate desfășura pe o perioadă de timp mai mică de un an școlar.25. Educația media reprezintă capacitatea de a analiza critic informațiile prezentate în mass-media și social media și de a determina acuratețea sau credibilitatea acestora. Educația media include o abordare critică în ceea ce privește atât calitatea, cât și acuratețea conținutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informațiile, gestionarea publicității pe diverse medii și utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.26. Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ preuniversitar sau în afara acestora, care au rol complementar activităților educaționale formale și se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalității elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoțională și socială, pentru atingerea potențialului individual și participarea activă în societate. Educația extrașcolară contribuie atât la dezvoltarea competențelor din curriculumul național, cât și la dezvoltarea unor competențe complementare acestora.27. Educația și formarea profesională reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-formativ.28. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea multicriterială a calității educației, a măsurii în care un furnizor de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele de calitate. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.29. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie într-un domeniu de studii.30. Ghidul de guvernanță reprezintă un set de standarde, reguli, orientări și caracteristici pentru activități și rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum și reguli și obligații în relația dintre furnizorul și utilizatorul de servicii de tip client-server și aplicații cloud.31. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație/unitate de învățământ prin raportare la standarde de calitate.32. Interoperabilitatea semantică reprezintă un model comun de referință pentru schimbul de informații care asigură semnificația exactă a acestora.33. Interoperabilitatea sintactică reprezintă un modul în care datele sunt codificate și formatate, definind în special natura, tipul și formatul mesajelor schimbate. Asigură un sistem deschis dedicat eterogenității componentelor.34. Interoperabilitatea tehnică reprezintă conectivitate între sisteme digitale și interfețe, în baza unor standarde comune legate de formatul datelor și protocoalele utilizate pentru comunicare. Descrie capacitatea diferitelor tehnologii de a comunica și a schimba date pe baza unor standarde de interfață bine definite și adoptate pe scară largă.35. Învățarea pe tot parcursul vieții, în context preuniversitar, se referă la toate activitățile de învățare formale, nonformale sau informale, care se desfășoară pe întreaga durată a învățământului preuniversitar și care au scopul de a îmbunătăți și dezvolta capacitățile umane, cunoștințele, abilitățile, atitudinile și competențele.36. Învățământul cu frecvență și cu frecvență redusă reprezintă forme de organizare a activităților didactice. Învățământul cu frecvență implică participarea obligatorie a beneficiarilor primari la activitățile didactice prevăzute în planurile-cadru de învățământ, în formele și contextele stabilite de unitatea de învățământ. Forma de învățământ cu frecvență poate fi organizată în program de zi sau seral. Învățământul cu frecvență seral se desfășoară în aceleași zile în care se desfășoară învățământul cu frecvență de zi, de regulă, după-amiaza și/sau seara. Învățământul cu frecvență redusă implică participarea beneficiarilor primari la o parte dintre activitățile didactice prevăzute în planurile-cadru de învățământ, altă parte dintre acestea fiind înlocuită cu activități de studiu individual, în formele și contextele stabilite de unitatea de învățământ.37. Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată.38. Învățământul reprezintă un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și formării profesionale a cetățenilor.39. Platforma reprezintă o aplicație accesibilă dintr-o rețea de calculatoare în regim izolat sau via internet, care agregă text, tipuri specializate de date, elemente multimedia sau funcționalități specifice domeniului, cu asigurarea securității cibernetice.40. Principiul „doar o singură dată“ asigură faptul că o anumită informație se furnizează doar o singură dată unei administrații, putând fi apoi accesibilă, accesată și transferată în condițiile legii, în mod digital, automat, automatizat sau la cerere.41. Profilul de formare descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu ale învățământului preșcolar, primar, gimnazial și liceal, prin raportare la: cerințele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate, finalitățile generale ale învățământului, precum și caracteristicile de dezvoltare a elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învățământul preșcolar, și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ, în cazul învățământului primar și secundar.42. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educațională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor.43. Programele de studii concretizează oferta educațională și curriculară unitară a unei organizații furnizoare de educație, specifică unui nivel sau unei specializări. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanței unei unități de rezultate ale învățării raportate la o calificare.44. Programele educaționale de tip „A doua șansă“ sunt programe care au ca scop sprijinirea minorilor și respectiv a adulților care nu au fost înscriși în învățământul preuniversitar sau care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul primar și/sau gimnazial și/sau liceal, și care au depășit vârsta de școlarizare corespunzătoare acestor niveluri conform, astfel încât aceștia să își poată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională, având inclusiv posibilitatea reintegrării în învățământul de masă, în condițiile prezentei legi. art. 17 alin. (2)45. Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învățării, care sunt evaluate și validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.46. Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România, formată din Registrul Național al Calificărilor Profesionale, denumit în continuare RNCP, și Registrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior, denumit în continuare RNIS.47. Rețeaua școlară națională reprezintă totalitatea unităților de învățământ preuniversitar și a unităților de educație extrașcolară acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar.48. Rezultatele învățării sunt enunțuri care se referă la ceea ce cunoaște, înțelege și este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități, responsabilitate și autonomie.49. Serviciul Tehnologia de cloud computing reprezintă un serviciu digital care permite administrarea la cerere și accesul amplu la distanță la un bazin redimensionabil de resurse informatice care pot fi puse în comun, inclusiv atunci când aceste resurse sunt distribuite în mai multe locații.50. Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particular și confesionale, precum și a unităților de educație extrașcolară, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.51. Spațiul școlar reprezintă spațiul interior sau exterior, real sau virtual, în care se desfășoară activități de predare-învățare-evaluare sub coordonarea personalului didactic, în acord cu o varietate de modele pedagogice, organizate individual sau în grup, teoretice sau practic-aplicative, adaptate vârstei și nevoilor beneficiarilor primari ai educației.52. Standardul de calitate reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optim de realizare a unei activități de către unitatea de învățământ/unitatea furnizoare de educație pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții, sunt opționale și se situează peste nivelul minim.53. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.54. ȘTIAM reprezintă o abordare educațională care formează competențe în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artei și matematicii, prin înțelegerea fenomenelor din viața reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară. Societatea cunoașterii este o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi.55. Structura arondată este o unitate de învățământ fără personalitate juridică, subordonată unei unități de învățământ cu personalitate juridică.56. Transferul rezultatelor învățării și al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învățării și creditele asociate acestora sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învață.57. Transformarea digitală include ansamblul integrării tehnologiilor digitale în toate ariile specifice învățământului preuniversitar, prin utilizarea de tehnologii în procese nondigitale sau prin înlocuirea unei tehnologii digitale mai vechi cu o tehnologie nouă sau emergentă. Rezultatul acestui tip de procese reprezintă o eficientizare sau chiar automatizare în activitatea vizată.58. Unitatea de învățământ cu personalitate juridică este unitatea de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, care este parte din sistemul național de învățământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înființare, actul de menținere a acreditării, patrimoniu, cod de identificare fiscală, sigiliu cu stema României și denumirea Ministerului Educației, precum și cont deschis la Trezoreria Statului, pentru unitățile de învățământ de stat, respectiv cont bancar, pentru unitățile de învățământ preuniversitar particulare și confesionale.59. Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe, deprinderi și competențe generale, care pot fi evaluate și validate.60. Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare.61. Vârsta clasei reprezintă vârsta teoretică a clasei, plecând de la un parcurs educațional normal conform căruia în clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la finalul anului calendaristic în care a început anul școlar.62. Viabilitatea unui post didactic/unei catedre presupune existența acestuia/acesteia cel puțin pe durata unui nivel de învățământ și se stabilește de DJIP/DMBIP, la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ, în funcție de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de școlarizare și de evoluția demografică la nivel local.63. Violența psihologică, denumită și bullying, este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, și care se desfășoară în instituțiile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.
—–